În 2012 se stinge o legendă. Primul om care a pășit pe Lună. Un moment crucial pentru întreaga omenire. Începutul unei noi "istorii", startul tehnologiei, debutul unei noi ere.
Expediţia selenară Apollo 11 a lăsat în urmă un precendent. Scris în numeroase cărți, articole de presă, interviuri. Realizat de un singur om.
După moartea sa, soția sa a descoperit în dulapul acestuia o serie de obiecte care au reprezentat "bagajul" lui Neil Armstrong. Primul om plecat într-o expedie în premieră mondială și-a luat cu el pe Lună o cameră de 16 milimetri. Aceasta era montată pe parbrizul modulul lunar şi a filmat ultima fază a aselenizării.
Printre obiecte sunt și alte mărunţişuri strânse de Neil Armstrong, o oglindă din metal strălucitor, un bec, câteva harnaşamente.
Neil Armstrong - portretul unui erou
Citeste mai mult: adev.ro/nji1do Cel mai important obiect este o cameră de 16 milimetri. Aceasta era montată pe parbrizul modulul lunar şi a filmat ultima fază a aselenizării. De asemenea, ea a înregistrat şi activităţile lui Neil Armstrong şi Buzz Aldrin pe satelitul natural al Pământului. Printre obiecte sunt pur şi simplu nişte mărunţişuri strânse de Neil Armstrong, printre care o oglindă din metal strălucitor, un bec, câteva harnaşamente o cameră de 16 milimetri. Aceasta era montată pe parbrizul modulul lunar şi a filmat ultima fază a aselenizării. De asemenea, ea a înregistrat şi activităţile lui Neil Armstrong şi Buzz Aldrin pe satelitul natural al Pământului. Printre obiecte sunt pur şi simplu nişte mărunţişuri strânse de Neil Armstrong, printre care o oglindă din metal strălucitor, un bec, câteva harnaşamente
Născut la 5 august 1930 la Wapakoneta, în statul Ohio, el şi-a început carieră la NASA, Agenţia Spaţială americană, în 1955. A fost o persoană modestă. A devenit instantaneu erou planetar, un simbol al odiseei spaţiale. De altfel, în comunicatul difuzat de familia să se subliniază faptul că Neil Armstrong a fost un erou în ciuda dorinţei sale, care şi-a servit patria cu mândrie, atât că pilot militar, pilot de teste, cât şi mai apoi că astronaut.
Neil Armstrong şi coechipierul sau Buzz Aldrin au păşit pe Luna la 20 iulie 1969.
Îmbarcaţi la bordul navetei Apollo 11, Armstrong a fost însărcinat să comande prima misiune lunară americană la bordul capsulei Apollo 11 cu Aldrin şi Michael Collins, reaminteşte AFP.
Armstrong a aterizat pe Luna la bordul modulului Eagle în iulie 1969, asigurându-şi un loc sigur în istorie, declarând de pe solul lunar: 'Este un pas mic pentru om, dar un salt uriaş pentru Omenire'.
Modestia lui a făcut că Armstrong să fugă toată viaţă de discursuri, de microfoanele presei şi de camerele de luat vederi. Armstrong trăia de zeci de ani într-o fermă izolată din statul Ohio. Spre deosebire de colegul sau de modul selenar, Buzz Aldrin, pe care faima l-a împins în patimă către alcool, Neil Armstrong a reuşit să rămână cu picioarele pe pământ după ce s-a întors de pe Luna.
În copilărie a fost fascinat de avioane
A urmat cursuri de pilotaj la 15 ani şi şi-a obţinut brevetul de pilot după un an. Ulterior a devenit pilot militar, efectuând 78 de misiuni în timpul războiului din Coreea. Armstrong a studiat de asemenea ingineria aeronautică la Universitatea din Purdue (Indiana) şi a obţinut o diplomă de master în această disciplină la Universitatea din California de Sud.
În 1955 a devenit pilot de teste şi a efectuat zboruri pe 50 de tipuri diferite de avioane. După şapte ani a fost selecţionat de NASA pentru a deveni astronaut.
În septembrie 1966, a efectuat un zbor. A urmat apoi intrarea lui în istorie.
Împreună cu David Scott a realizat primul zbor pentru misiunea Gemini 8. Armstrong avea la momentul respectiv 38 de ani şi, chiar dacă atinsese unul dintre marile obiective ale Omenirii, nu şi-a savurat realizarea, ci a părut dimpotrivă frustrat de recunoaşterea pe care i-a adus-o. "Cred că tuturor ne place să fim recunoscuţi, nu pentru un singur foc de artificii, ci pentru întreagă activitate", a declarat Armstrong într-un interviu pentru CBS în 2005, citat de Mediafax.
Când a fost întrebat cum se simte ştiind că urmele lăsate de paşii lui vor rămâne pe suprafaţă Lunii probabil pentru mii de ani, el a răspuns: "Eu sper că cineva va merge până acolo zilele astea să le cureţe". Se pare caNeil Armstrong n-a putut înţelege niciodată de ce paşii săi pe Luna au atras atât de multă atenţie, a spus şi James Hansen, autorul cărţii "First Man: The Life of Neil A. Armstrong".
Deşi s-a ferit întotdeauna de presă şi de apariţiile publice, Neil Armstrong a acceptat în mai 2012 în sfârşit să acorde un interviu pe tema misiunii Apollo 11.
În interviul care s-a întins pe parcursul unei ore, Neil Armstrong a dezvăluit că misiunea Apollo 11 a avut doar 50% şanse de reuşită şi şi-a exprimat regretul că Statele Unite şi-au cam pierdut entuziasmul pentru explorarea spaţiului. "Cu o luna înainte, considerăm că aveam 90% şanse de a ne întoarce în siguranţă pe Terra, însă doar 50% şanse de a aseleniza cu succes. Existau foarte multe necunoscute legate de coborârea de pe orbită selenară, astfel încât existau şanse mari că să fi scăpat ceva din vedere", şi-a amintit Armstrong.
Surse: Wikipedia, adevarul.ro, jurnalul.ro, time.com
Ce făceau rușii cu carabinele în spațiu? De ce astronauții pleacă în spațiu cu pistoale la ei?... A plătit 7.000 de euro ca să o vadă pe frumoasa asta, dar uite ce s-a întâmplat! Acum râde tot internetul de pățania lui...
