La începutul verii lui 1560, în Brașov, Diaconul Coresi și cei 15-20 de meșteri ai săi purced la drum întru tipărirea ”Tetravanghelului”, prima lucrare românească ce se păstrează. Lucrează la ea, în xilogravură, vreme de opt luni și o dau gata pe 30 ianuarie 1561, ”ca să fie popilor rumăneşti să înţeleagă, să înveţe rumânii cine-s creştini”. Coresi avea să păstorească tipăritura a peste 40 de lucrări în limba română
Pe la 1.500, Brașovu-i mic, dar inimos. N-are mulți locuitori, bate nițeluș o comună mai mare, dar aici e leagăn de limbă română, pentru un popor care crește cu slavona. La 1521 Neacșu din Câmpulung îi scrie judelui Hans Benkner spre a-i da de veste despre pericolul turcilor. E primul document din istorie pre limba lui Eminescu. La 1539 umanistul Johannes Honterus fondează o tipografie iar în 1546 aici apare prima moară de hârtie de pe teritoriul României.
E 3 mai 1560 când Diaconul Coresi, un băiat de prin părțile Târgoviștei, pripășit sub Tâmpa, purcede la drum în a tipări TETRAVANGHELUL, ceea ce va fi prima lucrare în limba română păstrată. Pe la 1508, Macarie, un cronicar moldav ce se ocupase de perioada dintre Ștefan cel Mare și Petru Rareș, se îngrijise de apariția ”Liturghierului”, dar acesta se pierduse. La ”Tetravanghel” (textul integral al celor patru Evanghelii), Coresi și cei 15-20 de ucenici ai săi lucrează până pe 30 ianuarie 1561, când dau gata capodopera. Se muncește mult, e greu: fiecare pagină e xilografiată, calapodul e de lemn. 249 de file frumoase, vii, în 32 de caiete, în format 30 x 18,5 cm, 24 de rânduri pe pagină. Se trag 10 exemplare, se păstrează aproape toate. Preoții din Șcheii Brașovului - ”nește buni creștini” - ajută la traducerea din slavonă, ”ca să fie popilor rumăneşti să înţeleagă, să înveţe rumânii cine-s creştini”.
