Serviți un CAPPUCCINO? Istoria faimoasei băuturi născută din frizura călugărilor și legătura sa cu românii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

V-ați întrebat, vreodată, de unde vine denumirea de cappuccino? Unii spun că de la culoarea veșminelor Fraților Capuchini, alții, de la frizura lor: un cerc de piele albă, înconjurat de un inel maro. Alții afirmă că pentru prima oară s-a băut în cel de-al doilea Asediu al Vienei, de la 1683, unde domnitorul Șerban Cantacuzino a participat cu o oaste de 12.000 de oșteni

Ordinul Fraților Capucini, cunoscut, în vorbirea populară, drept cel al Călugărilor Capucini, a apărut în 1520, când Matteo da Bascio, un franciscan, a decis să fondeze o confrerie a discipolilor Sfântului Francisc de Assisi. Rasa purtată de ei avea culoarea maro, erau tunși până la piele în vârful capului și păstrau un ”inel” de păr de jur împrejurul acestuia. În latină, Caputium desemna capișonul, gluga cu care călugării se acopereau, așa că, în scurt timp, totul s-a redus la expresia ”frații capucini”. Prima poveste.

A doua.

Pe la 1683, turci asediază, pentru a doua oară, Viena. Domnitorul Șerban Cantacuzino adună o oaste de 10-12.000 de oameni și pleacă într-acolo. Cum noi ne aflăm sub stăpânire turcească, pe hârtie, ar trebui să luptăm sub steagurile Semilunei. Dar Cantacuzuino e boier și domn creștin, bagă paie în tunuri ori trage cu bile de fontă, care produc pagube mici. Mai mult, legenda zice că dă poruncă să nalțe în fața cortului o cruce mare, de cinci metri, la care oștenii să se roage.

Cum e turcu-i și cafeaua

Turcii sunt respinși. La retragere, lasă sub ziduri saci întregi cu cafea, băutură des folosită de ei, dar rar utilizată de lumea occidentală. Vienezi, eliberați de stres, se pun pe făcut cafele, din materialul rămas de la ieniceri. Dar licoare e prea puternică pentru gusturile lor, îi rătutește, îi dă cu roatele-n sus. Așa că trebuie să-i mai ia din putere. Toarnă direct în ceașcă fie miere, fie lapte, fie creme făcute din smântână. Amestecul prinde culoarea maro, asemănătoare portului franciscan. Mai mult, frișca se strânge în cerc la mijloc, pe margine e cafeaua. Privită de sus, ceașca seamană cu tigva călugărilor. Imediat, vienezii fac legătura. Caputium, rasa purtată, capuccinii, călugării, cappuccino, numele noii băuturi. Germana / austriaca transformă denumirea în ”kapuziner”, iar textele din secolul al XVIII-lea amintesc despre o băutură ”făcută din cafea cu zahăr, în care s-au scufundat gălbenușuri de ou și frișcă”...

Anii avansează, ”Kapuziner” devine o băutură la modă în cafenelele din partea italiană aflată, înaintea primului război mondial, sub stăpânire austriacă. Tot atunci apare și laptele. Se stabilește, printr-o lege nescrisă, că trebuie servită numai dimineața, până în ora 10 și jumătate, cu o gogoașă ori o chiflă alături. Logic, tot italienii sunt cei care patentează mașina specială, Luigi Bezzera obținând certificatul în 1901.

Astăzi, cappuccino este una dintre cele mai iubite băuturi din lume. Cafea expreso, lapte dădător de spumă, 25 ml din prima, 125 din al doilea, totul servit într-o ceașcă de ceramică, de 180 ml...