Munca suplimentară este cea făcută peste durata normală a timpului de muncă săptămânal și trebuie răsplătită în consecință. Durata maximă a timpului de lucru este 48 de ore pe săptămână, iar asta include orele suplimentare, potrivit Codului muncii.
Excepțional, se poate lucra și peste aceste 48 de ore, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de patru luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână. Și există, de asemenea, locuri de muncă unde e necesar să se lucreze peste norma de opt ore pe zi, însă trebuie respectată durata maximă legală.
"Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident", scrie în Codul muncii, citat de avocatnet.ro, site care oferă detalii despre această situație. Așadar, munca suplimentară nu poate fi impusă salariatului, ca regulă.
Moduri de recompensare a muncii peste program
Ca recompensare a muncii suplimentare, conform Codului muncii, aceasta se face în două moduri:
prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea orelor suplimentare (în aceste condiții salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru);
dacă nu e posibilă varianta de mai sus, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia (sporul nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază).
Pentru bugetari însă lucrurile stau diferit anul acesta, ca și în anii precedenți, de altfel. Așa cum o prevede un act normativ de la începutul acestui an, singurul mod în care bugetarii care fac ore suplimentare sunt răsplătiți în 2018 este acordarea de timp liber corespunzător.
