Sfântul Gheorghe - una dintre cele mai importante sărbători pentru credincioşi! CE E BINE să faci şi ce e INTERZIS în această zi

• MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Sfântul Gheorghe este una dintre cei mai importante figuri din calendarul ortodox şi este sărbătorit la dată fixă în fiecare an - 23 aprilie.

În tradiţia populară, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sân-George şi este considerat a fi un zeu al vegetaţiei, protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor.

Potrivit crestinortodox.ro, daca in trecut sarbatoarea era cinstita cu mult fast timp de trei zile, astazi, doar izolat, mai strabate farmecul ei de altadata. Cele mai multe obiceiuri legate de aceasta zi au fost abandonate odata cu trecerea timpului, dar importanta sarbatorii in spiritualitatea traditionala ne obliga sa amintim cateva dintre practicile si obiceiurile stravechi.

In ajunul zilei de 23 aprilie oamenii pregateau cu grija brazde verzi, taiate sub forma patrata, in care infigeau ramuri inmugurite de salcie si flori galbene de primavara. In noaptea sau dimineata zilei de San-George, capul familiei aseza brazdele la stalpii portilor si ai caselor, la ferestrele si usile caselor si grajdurilor, in gradini si pe mormintele din cimitire. Se credea ca, astfel, oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice.

In Bucovina, brazdele si ramurile verzi erau pastrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri impotriva frigurilor sau pentru a fi amestecate in hrana animalelor (in credinta ca acestea vor fi protejate de puterea malefica a strigoilor) si pentru a fi puse in cuibarele clostilor (pentru a avea pui cat mai multi).

In dimineata zilei de 23 aprilie, fetele puneau in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa care fecior calca peste ele.

In aceasta zi fetele mai obisnuiau sa semene usturoi pe care-l pastrau pana in anul viitor. Mancand usturoiul semanat cu un an inainte, ele credeau ca vor fi inzestrate cu toate virtutile si ca se vor casatori in cel mai scurt timp.

Femeile casatorite savarseau si ele practici magice pentru bunul mers in gospodarie. De exemplu, in dimineata zilei, inainte de rasaritul soarelui, mergeau in padure si culegeau plante doar de ele stiute (mulgatoare, untul vacii), pe care le adaugau in hrana animalelor, in credinta ca vacile vor da lapte mult si de buna calitate.

Nimeni nu avea voie sa doarma in aceasta zi, deoarece se credea ca cel care incalca interdictia avea sa fie somnoros intregul an.

Sursa: crestinortodox.ro