Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă, de Ignat: „ Eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada”

 
+9 click pentru
galerie

Cu cinci zile înainte de Crăciun, în România este sărbătorit Ignatul sau sacrificarea porcului pentru masa de Crăciun. Tradiția s-a păstrat nealterată mai ales în comunitățile rurale, acolo unde bunicii multora dintre noi respectă un adevărat ritual. Treabă de oameni mari, Ignatul e un prilej pentru copii de a-și ajuta sau încurca părinții, după ce animalul este sacrificat. 

Desigur, părerile sunt împărțite, mulți adulți ținându-și micuții departe de activitățile specifice acestei zile, fie pentru a-i menaja de muncă, fie de a nu-i afecta în vreun fel emoțional. Dar cum pentru fiecare copil, totul se traduce prin joc sau joacă, și Ignatul capătă valențe ludice.

Joacă de copil printre treburi de oameni mari

Și cine ar fi putut să exprime mai bine ce e în sufletul unui copil atunci când e Ignatul decât humuleșteanul Ion Creangă? Departe de principii de parenting, copilăria lui Nică, petrecută într-un sat tradițional din județul Neamț, este una pe cât de frumoasă, pe atât de autentică. 

„La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca...”, povesteşte  Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”.

Năzdrăvan și mereu pus pe șotii, Nică nu e afectat de experiența în sine și nu se gândește măcar o clipă la suferința porcului. E drept, că puiul de humuleșteni nu a avut acea sensibilitate cu care ne-a obișnuit Labiș. Nică ia totul ca pe un joc, de abia așteaptă ca animalul să fie pârlit, pentru ca mai apoi să-l poată călări și să se bucure în voie de așa o șa confortabilă.

Coada porcului era revendicată la fiecare Ignat de către copil, iar bășica o întrebuința ca surogat de zornăitoare, spre nemulțumirea celei care i-a dat viață: „ş-apoi vai de urechile mamei, până ce nu mi-o spărgea de cap”. 

Nică descoperă în orice lucru o potențială jucărie

Nică găsește în orice lucru un potențial de jucărie, tocmai de aceea își și roagă tatăl la un final de an să-i facă un buhai tradițional pentru a putea merge cu Plugușorul.  Și dacă ați uitat ce e un buhai vă reamintim noi că e ca o putinică de lemn sau ca un butoiaș, în care țăranii de odinioară păstrau laptele.

Găurit și căptușit cu piele de porc, cu un sistem de tip scripete având la bază fire lungi din coada calului, buhaiul scotea sunete care mai de care mai stridente. Ș cum băiatului i se refuză acest hatâr, va trebui să se mulțumească doar cu bășica de porc umplută cu grăunțe. 

Odată cu trecerea anilor, adolescentul Nică devine un secund al tatălui în orice muncă, un ajutor de nădejde chiar și la tăiatul porcului.

Cum arată azi actorul care l-a întruchipat pe Nică în „Amintiri”

În urmă cu aproape 54, când regizoarea Elisabeta Bostan a pornit în căutarea lui Nica prin școlile generale din Moldova, pentru a pune pe „sticlă“ romanul autobiografic al lui Creangă, l-a găsit tocmai pe Ion Bocancea, în Bicaz. Din cei 12.000 de copii „intervievați“, Bocancea a fost cel ales.
„Erau mulți copii, este adevărat. Dar eu aveam destul de multe în comun cu personajul. Dacă îmi cereai atunci să urc până în vârful unui copac, nici nu apucai să clipești și eram acolo. Că orice copil, aveam multă energie“, și-a amintit actorul.

Chiar dacă părea făcut pentru actorie, Bocancea s-a reorientat, asemeni altor copii geniali de-ai cinematografiei.  Astăzi este pensionar, instructor auto și specialist în calculatoare.

Tradiții românești de Ignat

În tradiţia românească întâlnim o serie de obiceiuri şi superstiţii legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.
Dacă porcul este negru, se ia o bucată din untura lui şi se duce la Biserică de Bobotează, să fie sfinţită de preot. Apoi poate fi folosită de cei care au dureri de picioare sau junghiuri. De asemenea, ea se foloseşte şi pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor şi viţeilor. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare. Sângele animalului, amestecat cu mei şi lăsat să se usuce, este bun pentru afumat copiii când se sperie sau când au guturai.



Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate, ziua întreagă trebuind dedicată doar tăierii, sortării şi preparării specialităţilor din carne de porc.
În anumite zone ale ţării există obiceiul ca stăpânul casei să ia din sângele scurs din porc şi să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceştia să crească rumeni şi sănătoşi. 
În casă este adusă mai întâi căpăţâna porcului cu râtul înainte, ca să meargă bine treaba în gospodărie.


 

 

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

HOROSCOP

mai multe 

Berbec

Taur

Gemeni

Rac

Leu

Fecioara

Balanta

Scorpion

Sagetator

Capricorn

Varsator

Pesti