Cum l-a țepuit Columb pe descoperitorul Americii cu 396 de euro. ”Ia vesta asta de mătase și umblă sănătos!” De nervi, Rodrigo a trecut la islamism!

 
+4 click pentru
galerie

Pe 12 octombrie 1492, fix cu 525 de ani în urmă, Rodrigo de Triana, un marinar aflat în slujba lui Cristofor Columb, zărește, pentru prima oară în istorie, pământul Lumii Noi, descoperind, practic, Americile, deși toată lumea crede că e China. Trebuie să primească, așa cum e stabilit, undeva pe la 400 de eruo, dar Amiralul îl păcălește, spunând că el este cel care observase, cu patru ore înainte, lumini pe țărm. De supărare, Rodrigo pleacă în țările Magrebului, unde se convertește la islam

Pe 3 august 1492, cam pe când pe ale noastre meleaguri se lucra la terminarea bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe, la Curtea Domnească de la Hârlău, unde domnea Ștefan cel Mare, Cristofor Columb și ale sale trei corăbii - ”Santa Maria”, nava amiral, ”Pinta” și ”Nina” - pleacă din portul Palos de la Frontera spre ceea ce se credeau a fi Indiile. Navigatorul știa că pământul este rotund și considera că va putea ajunge, traversând Oceanul Atlantic, în cealaltă parte a lumii.

Portretul lui Columb, circa 1495

La bordul Pintei se află Rodrigo de Triana, un bătrân lup de mare născut în Sevilla. Atras de mirajul unei noi lumi, despre care auzise că abundă în bogății, Rodrigo este unul dintre cei 120 de marinari plecați să exploreze. Se trece de Azore, apoi, ajutați de vânt, navele prind curaj. La finele lui septembrie, deși s-a călătorit mult, nu se zărește nimic. Marinarii încep să mârâie. Li s-a spus că în 30, maximum 40 de zile aruncă ancora, dar a trecut mult mai mult timp. Pe 10 octombrie echipajele sunt greu de stăpâni, mâncarea e raționalizată, iar apa se bea cu gramul, la 2-3 zile distanță porția. E 11 octombrie 1492, noaptea, când Rodrigo de Triana intră de cart. Se suie la punctul de observație. Pentru că ”Pinta” e mai sprințară, navighează mai repede. La 2.00 dimineața liniștea e spartă: ”Tierraaa, tierraaa!” La orizont, undeva la mai puțin de două leghe, se zărește pământul. Nu e clar ce lumină putea desluși, la ora două noaptea, don Rodrigo, dar cronicile celor de pe vas, așa notează. Peste ani, vor începe discuțiile: unde a ajuns, întâia oară, Cristofor Columb? Unii spun că în Arhipelagul Lucayas, în Bahamas, în Marea Caribilor. Alții cred că insula botezată de către băștinași Guanahani e San Salvadorul de azi. Se merge mai departe: Rodrigo de Triana, Columb și toți ceilalți nu sunt niște pionieri: cu fix 492 de ani înainte, în 1.000, navigatorul scandinav Leif Eriksson atinsese coastele Americii de Nord, excluzând, aici, Groenlanda, dar, cu toate acestea, expediția genovezului e trecută în dreptul decoperirii Lumii Noi. Deși, și aici, pentru a păstra adevărul, există dubii: Columb a crezut, inițial, că a debarcat în Cipangu (China de astăzi), apoi în India, pentru că i-a botezat ”indieni” pe cei de prin partea locului. Concluzionând, 12 octombrie 1492 rămâne data descoperirii Americilor, urmând a se sărbători Ziua Hispanității.

Banii, unde-s banii?

Amiralul taie o navă, pentru a face un fort, lasă câțiva oameni acolo, iar cu ceilalți se reîntoarce, pe 15 martie 1493, în Spania, unde Regii Catolici, Ferdinand de Aragon și Isabela de Castilla, îl așteaptă cu brațele deschise și cu dorința de a vedea bogățiile aduse.

Replica la scară 1/1 a navei amiral a lui Columb, ”Santa Maria”

Dar pe Rodrigo de Triana nu-l prea încălzesc aceste lucruri. El vrea banii. Conform actelor oficiale, semnate chiar de către Cristofor Columb când îi ardea cămeșa iar reușita expediției atârna de un fir de păr, cel ce vedea primul pământul trebuia să primească 10.000 de maravedi, echivalentul, în zilele noastre, a 396 de euro, sumă destul de frumușică pentru acele vremuri. ”Ce bani?”, întreabă Columb. ”Eu am zărit primul pământ, cu patru ore înaintea ta. Am comunicat celor de pe vas acest lucru, erau niște lumini ca niște lumânări, dar, pentru că nu ne aflam pe aceeași punte, nu te-am putut anunța. Deci eu sunt cel care trebuie să salte averea. Dar, uite, pentru a nu spune că ai rămas cu mâna goală, primește, rogu-te, această vestuță de mătase, ca semn al prețuirii mele. Pune-o pe tine și umblă sănătos!”. Lui Rodrigo nu-i vine a crede ceea ce aude. Blesteamă, cere audiență la Regi, dar nu e primit. Finalmente, pleacă în țările magrebiene, supărat, unde trece la islamism.

Cuba, Venezuela, Spania, iar Cuba, iar Spania

Cristofor Columb mai execută încă trei expediții. În 1494 ajunge în Cuba, pe care nu o consideră insulă, ci parte a continentului asiatic. Atinge, apoi, Venezuela. Regii nu mai au răbdare, vor aurul promis. Care nu prea vine. Uriașa decoperire geografică trece pe locul secund, se caută numai bogățiile. Amiralul își pierde privilegiile, nu se poate spune despre el că e sărac, dar nici bogat. Se stinge, bolnav, pe 20 mai 1506 în Valladolid. Nu are, însă, liniște nici după moartea sa. Rămășițele sale sunt aduse la Sevilla, plimbate la Havana, Cuba, apoi în Santo Domingo, prima capitală europeană din Lumea cea Nouă și, finalmente, readuse , în 1899, în Sevilla deși nici azi nu se știe dacă la ultima mutare nu au fost pierdute, efectiv, pe drum.

Cenotaful (monument ce adăpostește un mormânt al unei persoane despre care se crede că repauzează în altă parte) din Catedrala din Sevilla, este susținut de cele patru provincii ”istorice” ale Spaniei: Castilla, Leon, Aragon și Navarra

Cât despre Rodrigo de Triana, cel păcălit, adevăratul descoperitor al Americilor, nu se mai știe nimic. A murit sărman, doar cu o vestuță, așa cum a și plecat în marea expediție ce avea să schimbe fața Omenirii.

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

HOROSCOP

mai multe 

Berbec

Taur

Gemeni

Rac

Leu

Fecioara

Balanta

Scorpion

Sagetator

Capricorn

Varsator

Pesti

mai multe