POVESTEA UNUI MIRACOL! Era doar o adolescentă când avionul în care era s-a prăbușit în junglă. A fost singura supraviețuitoare a accidentului, toți ceilalți 91 de pasageri au murit

 
+15 click pentru
galerie

În ajunul Crăciunului din 1971 o tânără în vârstă de 17 ani a fost singurul pasager care a supraviețuit după ce un avion s-a prăbușit în inima Amazoniei. Toți ceilalți 91 de pasageri au murit, inclusiv mama ei. Povestea Julianei Koepcke este încadrată de manualele de aviație la categoria „Miracole”, căci, teoretic și tehnic, adolescenta avea toate șansele să moară. A sfidat moartea și a supraviețuit singură 11 zile în junglă, când toți anchetatorii o credeau moartă.

 

A sfidat moartea și a supraviețuit singură 11 zile în jungla amazoniană, când toți anchetatorii o credeau moartă.  Pare un scenariu de film SF, dar e o poveste ”based on a true story”, cum citim în încheierea multor pelicule. Cert e că, de multe ori, pura realitate depășește multe scenarii de film!

CITEȘTE ȘI: Poveste incredibilă: pilotul avionului a fost pulverizat prin geam, răstignit pe fuselaj la 5.300 metri și -17 grade, cu picioarele prinse în manșă! MIRACOLUL 5390

Suntem în '71, lumea se pregătește de Crăciun, magazinele și orașele sunt ticsite de ornamente și beculețe colorate, oamenii încep să-și ureze „Sărbători fericite!”. 

O cursă de opt ore în Ajun de Crăciun

Cursa 508 a companiei LANSA, de la Lima la Pucallpa, două orașe peruane aflate la circa 750 de kilometri distanță unul față de celălalt, nu a fost anulată, chiar dacă se anunțau fenomene meteorologice extreme. Aeroportul era închis când mama și fiica întârziate au ajuns, dar au intrat „prin spate”, unde aveau acces muncitorii. Mai multe zboruri fuseseră anulate cu o zi înainte, iar la ghișee era o îmbulzeală de nedescris. La ora 11.00 a început îmbarcarea. Juliane și mama sa aveau locurile în penultimul rând. 

Bagajele, cadourile și hainele cad peste pasageri
Prima jumătate a zborului de patru ore de la Lima la Pucallpa a decurs fără probleme. Zece minute mai târziu, în timp ce stewardesele încep să strângă micul dejun, avionul pătrunde într-o zonă de furtună. Dintr-odată se face beznă, iar fulgerele brăzdează întunericul din toate părțile. Oamenii încep să țipe, iar avionul se zgâlțâie violent. Bagajele, cadourile și hainele cad peste pasageri. Juliane a fost singurul supraviețuitor

Supraviețuitoarea povestește ca și cum s-ar fi întâmplat ieri

Chiar dacă au trecut 46 de ani de la acea întâmplare marcantă, Juliane își amintește fiecare detaliu al aventurii amazoniene. Era doar o adolescentă... care-și însoțea mama, de profesie biolog, într-una dintre expedițiile sale. Nu era prima oară când fetița devenea coechipierul părinților ei, o neamțoaică și un peruan îndrăgostiți de natură și de animale.


„Am văzut o lumină albă deasupra aripii drepte. Nu-mi dau seama dacă era un fulger sau o explozie. Am pierdut controlul timpului. Avionul începe s-o ia în jos. Din scaunul meu din spate pot să văd acum până în cabina piloților. Urechile, capul, tot corpul sunt încărcate cu răgetul puternic al avionului. Dar mai presus de tot, o aud pe mama mea cum spune: <<Acum s-a terminat tot>>”, povestește Juliane ca și cum ar fi fost ieri. Femeia, astăzi în vârstă de 63 de ani, are întipărit în memorie întreg scenariul prăbușirii.

„Coborâm repede. Oamenii tac, iar motoarele se opresc brusc. Mama nu mai e lângă mine, iar eu nu mai sunt în avion. Încă sunt prinsă în scaunul meu, la o altitudine de vreo 3.000 de metri. Sunt singură. Și cad”, a mai continuat supraviețuitoarea.

Adolescenta s-a trezit singură în junglă

După ce își revine din cădere, Juliane se trezește singură în mijlocul junglei, cu centura desfăcută și o durere groaznică de cap. Descoperă câteva din resturile avionului spre care se târăște și începe să-și strige mama. Niciun răspuns. Are julituri, ochelarii îi fuseseră sparți, nu vede bine și, la un moment dat, nu mai aude nici ticăitul ceasului de la mână. Se oprise.

„Pentru cineva care nu a mai fost niciodată în pădure, poate părea un loc periculos. Copacii înalți fac umbre misterioase. Apa picură neîncetat. Pădurea are de multe ori un miros de mucegai de la plantele care putrezesc. (...) Muștele își depunde ouăle sub piele sau în răni. Albinele obișnuiesc să se agațe în păr. Din fericire, am trăit în pădure suficient de mult când eram copil pentru a fi familiarizată  cu toate astea”, explică supraviețuitoarea.

Găsește dulciuri și conserve rămase printre fiare contorsionate 

Vede și bucăți de carne: picioare și mâini care nu par a avea vreo legătură între ele. Aude apoi zgomotul unui avion deasupra sa, dar n-are nicio șansă să se facă văzută acolo. Găsește un izvor și urmează pârâul, iar apoi aude o pasăre. Pierde șirul zilelor, doarme, rătăcește prin pădure și mănâncă fructe.

„Pe 29 decembrie sau 30, în a șasea sau a șaptea zi, am auzit un zgomot care mi-a alungat apatia. Am auzit un bâzâit, zgomotul unui hoatzin, o pasăre subtropicală care își face cuib doar în în locurile deschise, locuite de oameni! Acasă, în Panguana, am auzit-o deseori. Cu un impuls nou, am început să merg mai repede, urmând sunetul”, povestește Juliane. 



Aude avioane în îndepărtare, dar, pe măsură ce timpul trece, acestea amuțesc. Vede la un moment dat o barcă pe râu, dar se simte sfârșită. Așteaptă ore, poate zile, ca proprietarul să apară.  Ruptă de oboseală și plină de arsuri, crede inițial că are vedenii. ”Trei oameni ies din pădure și au un șoc când mă văd. <<Sunt o fată care s-a aflat în avionul LANSA prăbușit. Numele meu este Juliane>>”, le spune ea, în spaniolă.

Cum a fost posibil să supraviețuiască?

Muncitorii forestieri au salvat-o pe Juliane Koepcke pe 3 ianuarie 1972, după ce ea a petrecut 11 zile în jungă. 91 de oameni au murit când cursa 508 a companiei LANSA s-a prăbușit. Juliane a fost singura care a trăit.

Nimeni nu și-a putut explica cum a putut supraviețui accidentului aviatic. Anchetatorii au presupus că rândul de trei scaune pe care ea stătea a fost luat de curenții de aer, iar celelalte scaune au acționat ca un fel de parașută care a încetinit căderea. Impactul ar fi fost atenuat de crengile și frunzișul copacilor. Sau poate a fost DOAR un miracol de Crăciun...

Surse: Littlethings.com, Reader's Digest.

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

mai multe