Urmărește A1 pe DiscoverÎn diaspora s-a dat deja startul votului pentru alegerile prezidențiale 2025. Spre deosebire de noi, românii din diaspora au la dispoziție trei zile pentru a-și alege favoritul pentru Cotrocei, din 2 mai până pe 4 mai, inclusiv. Datorită diferențelor de fus orar, votul în străinătate începe înainte ceea ce înseamnă că românii din Noua Zeelandă, Australia și Asia de Est sunt cei care deschid urnele.
A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale 2025
De aseară, de la ora 22:00, ora României s-a dat startul votului în diaspora pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2025. Peste 23.000 de conaționali au pus ștampila pe buletinele de vot, potrivit datelor de la ora 12:00, conform datelor AEP. Primii români la urne au fost cei din Auckland, Noua Zeelandă, la ora locală 07:00.
Sunt peste 960 de de secții de votare organizate peste hotare, cele mai multe în Italia și Malta.
Acești alegători au avut posibilitatea să se înregistreze pentru votul prin corespondență sau să solicite înființarea de secții de votare în comunitățile lor, cu condiția unui minim de 100 de cereri în aceeași localitate sau grup de localități.
Cine sunt principalii candidați la alegerile prezidențiale din România din 2025?
Contextul alegerilor din 2025 Alegerile prezidențiale din acest an au loc într-un climat politic tensionat, după anularea scrutinului din decembrie 2024 de către Curtea Constituțională, pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă în favoarea candidatului Călin Georgescu. Acesta a fost ulterior exclus din cursă, iar alegerile au fost reprogramate pentru 4 mai (primul tur) și 18 mai (eventualul tur doi).
Candidații principali în cursa prezidențială s-au înscris 11 candidați, însă atenția publicului se concentrează asupra a cinci dintre ei:
George Simion (AUR) – Liderul de 38 de ani al partidului Alianța pentru Unirea Românilor conduce în sondaje. Este cunoscut pentru pozițiile sale radicale de dreapta, opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei și criticile la adresa conducerii Uniunii Europene. A fost interzis în Moldova și Ucraina din cauza pozițiilor sale privind refacerea granițelor României din 1940. De asemenea, este investigat pentru nereguli în finanțarea campaniei și posibile încălcări ale confidențialității datelor personale
Crin Antonescu (susținut de A.Ro) – Fostul lider liberal, în vârstă de 65 de ani, revine în politică după un deceniu de absență. Este susținut de coaliția guvernamentală formată din PSD, PNL și UDMR. Antonescu promovează o agendă pro-europeană, sprijin pentru Ucraina.
Nicușor Dan (independent) – Primarul general al Bucureștiului, în vârstă de 55 de ani, candidează ca independent, susținut de mai multe partide de centru-dreapta, inclusiv USR. Campania sa se axează pe combaterea corupției, reformarea administrației publice și sprijinirea integrării europene și a NATO. A fost criticat pentru legăturile cu un om de afaceri controversat, dar rămâne o figură proeminentă în lupta împotriva corupției.
Victor Ponta (independent) – Fostul premier de 52 de ani, cunoscut pentru virajul său spre naționalism, promovează o agendă de "schimbare radicală" și susține creșterea cheltuielilor pentru apărare. Se opune introducerii parteneriatelor civile pentru cuplurile de același sex .
Elena Lasconi (USR) – Primarul din Câmpulung, în vârstă de 52 de ani, a fost a doua în alegerile anulate din 2024. Deși a pierdut sprijinul oficial al USR în favoarea lui Nicușor Dan, Lasconi continuă să candideze, susținând Ucraina și agenda pro-europeană.
Românii din diaspora au fost adesea o forță electorală semnificativă, influențând rezultatele alegerilor prezidențiale. În 2014, votul diasporei a fost decisiv în victoria lui Klaus Iohannis.
Și în acest an se așteaptă ca diaspora să joace din nou un rol crucial, mai ales în contextul unei competiții strânse între candidați cu viziuni divergente asupra direcției României. Participarea activă a românilor din străinătate, fie prin votul la secțiile din diaspora, fie prin corespondență, va fi esențială în determinarea viitorului președinte al României. Cu un peisaj politic fragmentat și provocări interne și externe semnificative, votul diasporei ar putea înclina balanța în favoarea unui candidat care promite reforme și stabilitate.
Ce acte trebuie sa aiba românii din străinătate pentru a vota?
Pentru a vota la alegerile prezidențiale din 2025, cetățenii români aflați în străinătate trebuie să prezinte un act de identitate valabil în ziua votului. Documentele acceptate pentru votul în diaspora sunt:
- Cartea de identitate
- Cartea electronică de identitate / provizorie
- Buletinul de identitate
- Pașaportul diplomatie / Pașaportul diplomatic electronic
- Pașaportul de serviciu / Pașaportul de serviciu electronic
- Pașaportul simplu / electronic / simplu temporar
- Carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)
Este important de menționat că pașapoartele simple (inclusiv cele electronice și temporare) pot fi utilizate pentru vot doar de către cetățenii români care votează în străinătate sau de cei cu domiciliul în străinătate care votează în România. În cazul în care ați optat pentru votul prin corespondență, este esențial să vă asigurați că ați trimis plicul cu votul completat în timp util, astfel încât să ajungă la autoritățile electorale înainte de data limită stabilită. Pentru mai multe informații despre votul prin corespondență, puteți consulta site-ul oficial votstrainatate.ro.
Pentru a verifica locația exactă a secțiilor de votare din străinătate și alte detalii relevante, puteți accesa platforma votdiaspora.ro, care oferă informații actualizate și utile pentru alegătorii din diaspora.
Asigurați-vă că aveți asupra dumneavoastră un act de identitate valabil și că respectați programul secției de votare pentru a vă exercita dreptul la vot în condiții optime.
Confruntarea finală, la 19.30. Nicușor Dan, față în față cu Alessandra Stoicescu! Ieri, Crin Antonescu, atac dur la Vict... Nicușor Dan, declarații în exclusivitate despre cel mai mare scandal al campaniei, în ediția specială Observator din ace...
