Una dintre cele mai mari temeri ale oamenilor este infarctul, însă cei mai mulţi dintre aceştia nu ştiu că există posibilitatea de a scădea considerabil şansele ca acest lucru să se întâmple
Principalii factori responsabili de apariția atacului de cord sunt fără îndoială alimentaţia, lipsa mişcării şi fumatul. Cardiologii atenţionează însă că există şi cauze mai puţin obişnuite precum: relaţiile afective tensionate, problemele gingiilor sau depresia, cu un impact semnificativ asupra sănătăţii cordului.
Infecţiile respiratorii
Dacă sunteţi diagnosticat cu gripă sau alte infecţii ale tractului respirator, aveţi un risc de cinci ori mai mare de a face un atac de cord. Motivul: infecţiile pot determina o reacţie inflamatorie care poate declanşa infarctul sau un accident vascular cerebral. „În timpul şi la 10 zile de la o infecţie respiratorie acută, există un risc considerabil de a dezvolta un infarct miocardic, din cauza sindromului inflamator, al febrei şi al deshidratării, factori care pot favoriza apariţia cheagurilor de sânge” a adăugat cardiologul Luminiţa Iliuţă.
Bolile de rinichi
Şi problemele de la nivelul rinichilor pot mări riscul unui atac de cord, conform unui studiu al cercetătorilor din Rotterdam. ,,Se consideră că prezenţa insuficienţei renale exacerbează efectul factorilor de risc cardiovascular, promovând, astfel, procesul de ateroscleroză’’, a mai completat cardiologul Luminiţa Iliuţă, conform DoctorulZilei.ro.
Probleme ale gingiilor
Datele statistice indică faptul că afecţiunile cronice ale gingiilor pot contribui la evoluţia celor cardiace. În bolile inimii, prezenţa unei afecţiuni gingivale permite intrarea bacteriilor în fluxul sangvin, unde aderă la depozitele adipoase din vasele de sânge. „Focarele infecţioase din cavitatea bucală pot reprezenta o sursă de microbi care ajung în circulaţia sangvină’’, a mai explicat medicul Luminiţa Iliuţă.
Depresia şi relaţiile afective tensionate
Un studiu elaborat de Naţional Heart Foundation subliniază că depresia provoacă la fel de multe boli de inimă ca şi fumatul, un nivel ridicat al colesterolului sau hipertensiunea.
Explicaţia: depresia poate afecta funcţiile inimii prin influenţa directă asupra sistemului nervos şi cardiovascular, prin creşterea inflamaţiei vaselor de sânge. De asemenea, depresia ar putea avea un impact indirect deoarece încurajează comportamentele nesănătoase ca fumatul şi consumul de alcool, comportamente care periclitează sănătatea inimii.
O relaţie negativă cu partenerul de viaţă poate afecta inima, la propriu. Cei care nu au o legătură armonioasă cu persoanele apropiate sunt mai supuşi stresului fapt care le măreşte cu 43% riscul de a avea probleme cu inima, conform unui studiu al Universităţii din Londra.
SIMPTOME ALE INFARCTULUI:
Disconfort sau dureri la nivelul pieptului: Acestea pot fi simţite ca durere, presiune şi senzaţie de plin sau pulsaţie în mijlocul pieptului care durează mai multe minute. Aceste stări pot apărea şi dispărea.
Dureri în partea superioară a corpului: Durerea sau disconfortul se poate extinde la nivelul umerilor, braţelor, spatelui, gâtului, gurii şi dinţilor. Poţi avea dureri în partea superioară a corpului fără a avea dureri ale pieptului.
Dureri de stomac: Durerile se pot extinde în zona abdominală şi pot fi resimţite ca arsuri ale inimii.
Respiraţie grea: Poţi gâfâi sau să încerci să inspiri puternic. Asta se poate întâmpla înaintea disconfortului de la nivelul pieptului sau poţi să nu ai acest disconfort.
Anxietate: Te poţi simţi ca şi cum nu ai linişte sau ca şi cum ai avea un atac de panică, fără un motiv anume.
Ameţeli: Pe lângă presiune la nivelul pieptului, poţi simţi ameţeli sau senzaţia de leşin.
Transpiraţie: Te poţi trezi că ai pielea umedă şi rece.
