Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleStresul reprezinta sindromul de adaptare pe care individul il realizeaza in urma agresiunilor mediului, ansamblu care cuprinde incordare, tensiune, constrangere, forta, solicitare, mobbing si este considerat inamicul public numarul unu.
Iată semnele prin care organismul încearcă să-ţi spună că eşti stresat:
Bolile de piele
Multe studii au arătat o legătură directă între nivelul de stres şi diferite boli ale pielii, cea mai frecventă fiind acneea, iar un experiment pe şoareci a ajuns la acelaşi rezultat. Animalele care erau expuse unui stres major erau mai predispuse la infecţii ale pielii, scrie Top Buzz.
Creşterea în greutate
Multe persoane mănâncă mai mult, mai dezordonat şi mai nesănătos atunci când sunt stresate, ceea ce duce desigur la creşterea în greutate. Acest lucru se datorează faptului că situaţiile stresante produc o cantitate mai mare de cortizol, care, în cantităţi optime, stabilizează metabolismul, dar în cantităţi peste limita normală duce la instalarea senzaţiei de foame.
În alte situaţii, efectul poate fi opus. Stresul şi anxietatea duc la creşterea nivelului de adrenalină din sânge. Adrenalina grăbeşte metabolismul, ceea ce duce la pierderea în greutate.
Gripele frecvente
Nici sistemul imunitar nu scapă, iar în acest caz, responsabilul este tot cortizolul. Printre altele, hormonul ajută la oprirea inflamaţiei. Dacă o persoană este suspusă la stres cronic, sistemul imunitar devine mai puţin sensibil la cortizol, ceea ce înseamnă că persoana respectivă este mai predispusă la inflamaţie. Vremea rece este doar un factor declanşator, cauza reală se află de multe ori în interior, în acest caz stresul.
Tulburările gastrointestinale
Tractul gastrointestinal este mult mai strâns legat de sistemul nervos decât se crede de obicei; de aceea, cercetătorii şi medicii pot găsi drept cauză pentru simptome precum crampe abdominale şi dureri un nivel ridicat de stres.
Dificultăţi de concentrare
Problemele cu sistemul nervos afectează (surpriză!) sistemul nervos. Aflat sub tensiune, este de la sine înţeles că ne pierdem eficienţa, ceea ce se reflectă printre altele într-o slabă capacitate de concentrare.
Pierderea părului
Savanţii au ajuns la concluzia că stresul te poate face parţial sau chiar complet chel. Dacă nu există cauze genetice, iar tratamentele pentru regenerarea părului nu ajută, atunci trebuie lucrat la reducerea nivelului de stres (mai uşor de spus decât de făcut).
Durerile de cap
Durerile de cap pot avea o sumedenie de cauze, de la circulaţia proastă a sângelui, la poziţia greşită a corpului, la (din nou surpriză!) nivelul ridicat de stres. Stresul oboseşte tot organismul, mai ales cel mai important organ, de aceea durerile de cap sunt un simptom des întâlnit al acestei condiţii.
Libidoul scăzut
Continuând ideea anterioară, o persoană obosită şi secătuită de stres are de obicei o dorinţă sexuală scăzută. Aceasta, în timp, poate duce la frustrări, mai ales pentru partener, care adaugă şi mai mult gaz pe foc, creând un cerc vicios extrem de nociv pentru ambele persoane ale cuplului.
Problemele cu somnul
Insomnia este un alt simptom recurent pentru persoanele cu stres. De aici, la fel ca în multe alte simptome enumerate mai sus, poate duce la apariţia altor probleme de sănătate. Lipsa odihnei însă este probabil cea mai importantă la acest aspect: un organism care nu se odihneşte corespunzător se expune unei serii extrem de largi de boli, de la sistem imunitar slăbit, metabolism ineficient sau libidou scăzut.
Bolile cardiovasculare
Inima nu scapă, ba din contră, este unul dintre cele mai expuse organe şi are o legătură foarte strânsă cu sistemul nervos. Până la urmă, ritmul cardiac se modifică în funcţie de emoţii şi trăiri. Dacă această emoţie este stresul, mai ales cel cronic, ei bine, inima va resimţi efectele până în punctul apariţiei bolilor cu potenţial letal.
