Proasta dispozitie si gandirea negativa au efecte benefice asupra memoriei. Persoanele prost dispuse au o atentie sporita si mai mult spirit critic.
Pesimistii sunt mai putin creduli si ii pot judeca mai bine pe ceilalti, avand totodata o memorie mai buna pentru ca sunt mai atenti la ceea ce ii inconjoara decat oamenii fericiti, care au tendinta de a crede tot ceea ce li se spune.
In timp ce buna dispozitie stimuleaza creativitatea, flexibilitatea, cooperarea si folosirea mijloacelor mnemotehnice, proasta dispozitie determina o atentie sporita la exterior si o gandire mai realista.
Echipa de cercetatori care sustine aceste afirmatii a facut o serie de experimente pornind de la inducerea unor stari de bucurie sau tristete voluntarilor.
Subiectii au vizionat filme vesele sau triste si au rememorat unele evenimente fericite sau nefericite din viata lor. Intr-unul dintre experimente, participantilor li s-a indus o stare buna sau una proasta si li s-a cerut sa isi spuna parerea privind valoarea de adevar a unor mituri urbane.
S-a constatat ca persoanele prost dispuse erau mai putin susceptibile sa creada in miturile urbane prezentate. Acestea erau mai putin susceptibile sa ia decizii pripite in baza unor prejudecati religioase sau rasiale si faceau mai putine greseli cand li se cerea sa isi aduca aminte de un eveniment la care au fost martore.
S-a mai demonstrat ca oamenii tristi sunt mai capabili sa sustina o pledoarie, in scris, cu argumente. O dispozitie usor proasta ar putea promova un stil de comunicare mai bine adaptat si mai reusit.
Buna dispozitie nu este dezirabila in mod universal: oamenii cu o proasta dispozitie sunt mai putin inclinati sa faca erori, ca martori, ei distorsioneaza mai putin realitatea si sunt mai buni la transmiterea unor mesaje eficiente, persuasive si de buna calitate, concluzioneaza autorul studiului, publicat in editia din noiembrie-decembrie a Australian Science.
urmareste Euforia tv
foto: http://www.mnsu.edu
