Urmărește A1 pe DiscoverGreșeala pe care o fac milioane de români atunci când vine vorba despre răceală sau gripă poate avea consecințe grave pe termen lung.
ANTIBIOTIC LUAT LA RĂCEALĂ SAU GRIPĂ, GREȘEALA CE TE COSTĂ SCUMP
Peste 4,5 milioane de români au tratat în ultimul an cel puţin o dată răceala manifestată cu durere în gât cu antibiotice şi peste 30% dintre ei au făcut acest lucru fără niciun fel de recomandare de la medic, arată un studiu al Societăţii Române de Rinologie şi Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, realizat în luna octombrie a acestui an.
Potrivit studiului, o treime dintre cei care au consumat antibiotic fără prescripţie de la medic s-au documentat cu privire la utilizarea antibioticelor, apelând la sfaturile celor apropiaţi sau citind pe Internet.
Românii iau antibiotice fără prescripție medicală
Românii iau antibiotice fără prescripție medicală
"Dezvoltarea alarmantă a rezistenţei bacteriene ne supune pe oricare dintre noi riscurilor de a dezvolta infecţii grave care să nu mai poată fi tratate. Greşelile aparţin pacientului care face automedicaţie cu antibiotic la primul semn de răceală, medicilor care prescriu cu uşurinţă antiinfecţioase pentru simple viroze sau dureri în gât şi uneori uşurinţei cu care se pot procura aceste medicamente din farmacii. Roşul în gât, secreţiile nazale şi nasul înfundat nu au nevoie de tratament antibiotic", susţine prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, din partea Societăţii Române de Rinologie.
PERICOLUL ANTIBIOTICELOR LUATE FĂRĂ PRESCRIPȚIE MEDICALĂ
Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, mai bine de 700.000 de oameni pierzând anual lupta cu bolile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. Conform Centrului European de Control al Bolilor, România se află pe locul trei între statele membre ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte impactul infecţiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice.
Studiul "Cum se tratează românii de răceală şi gripă" a fost efectuat la cererea Societăţii Române de Rinologie, în perioada 10 - 17 octombrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.566 de persoane, care reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România - 18+.
