De ce este ciuma atât de periculoasă. Primele simptome la care trebuie să fii atent și cum se transmite boala

Urmărește A1 pe Discover

Ciuma este una dintre bolile care au rămas în memoria colectivă drept una dintre cele mai devastatoare epidemii din istorie. Deși numele său este asociat în special cu „Moartea Neagră” și cu pandemiile care au făcut milioane de victime în Europa, boala nu a dispărut. Ciuma continuă să existe în anumite regiuni ale lumii și poate afecta oamenii atunci când bacteria responsabilă ajunge de la animale la om.

Ciuma, boala care a schimbat istoria omenirii

Potrivit www.who.int, ciuma este o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis, o bacterie zoonotică întâlnită în special la mamifere mici și la puricii acestora. Oamenii se pot infecta în mai multe moduri: prin mușcătura unui purice infectat, prin contact direct cu țesuturi sau fluide infectate ori prin inhalarea particulelor respiratorii provenite de la o persoană care suferă de ciumă pulmonară.

OMS precizează că, în general, simptomele apar după o perioadă de incubație de aproximativ una până la șapte zile. Există trei forme principale ale bolii: ciuma bubonică, ciuma septicemică și ciuma pulmonară.

Ciuma bubonică, cea mai frecventă formă a bolii

Conform www.who.int, ciuma bubonică este cea mai frecventă formă. Aceasta apare, de regulă, după mușcătura unui purice infectat. Bacteria pătrunde în organism și ajunge la nivelul sistemului limfatic, unde se multiplică.

Unul dintre cele mai caracteristice semne este apariția unor ganglioni limfatici umflați și foarte dureroși, denumiți „buboni”. Pot apărea, de asemenea, febră instalată brusc, frisoane, dureri de cap și de corp, slăbiciune, greață și vărsături.

Potrivit www.cdc.gov, dacă nu este tratată, ciuma bubonică se poate răspândi în organism. Bacteria poate ajunge în sânge și poate provoca forma septicemică sau poate ajunge la plămâni, ducând la ciumă pulmonară.

Ciuma septicemică poate provoca șoc și necrozarea țesuturilor

O altă formă a bolii este ciuma septicemică. Potrivit www.cdc.gov, aceasta apare atunci când bacteria Yersinia pestis se multiplică în sânge. Pacientul poate prezenta febră, frisoane, slăbiciune extremă și dureri abdominale. În cazurile severe, poate apărea șocul, iar boala poate provoca hemoragii la nivelul pielii sau al organelor.

Unul dintre cele mai dramatice efecte ale acestei forme este afectarea țesuturilor. În cazurile grave, țesuturile de la nivelul degetelor, degetelor de la picioare sau nasului se pot necroza și pot căpăta o culoare închisă. Ciuma septicemică poate apărea ca formă inițială a bolii sau poate reprezenta o complicație a unei ciume bubonice netratate.

Ciuma pulmonară este cea mai periculoasă formă

Cea mai gravă formă este ciuma pulmonară. Conform www.cdc.gov, aceasta provoacă febră, dureri de cap, slăbiciune și o pneumonie care poate evolua rapid. Printre simptome se numără dificultățile de respirație, durerile în piept și tusea, care poate fi însoțită de secreții apoase sau chiar de sânge.

Ciuma pulmonară se poate dezvolta atunci când bacteria ajunge la plămâni după ce o persoană a avut o altă formă de ciumă. De asemenea, poate apărea după inhalarea particulelor respiratorii infectate.

Este și singura formă principală de ciumă care se poate transmite direct de la om la om, prin particule respiratorii. Tocmai de aceea, un pacient suspect de ciumă pulmonară necesită măsuri rapide de izolare și evaluare medicală.

Ciuma pulmonară netratată poate deveni fatală în doar 18–24 de ore

Unul dintre motivele pentru care ciuma pulmonară este atât de periculoasă este viteza cu care poate evolua. Potrivit www.who.int, forma pulmonară poate deveni fatală în numai 18–24 de ore de la debutul bolii dacă nu este tratată.

În cazul ciumei pulmonare, perioada de incubație poate fi foarte scurtă. OMS precizează că simptomele pot apărea chiar la aproximativ 24 de ore după infectare, în timp ce CDC indică, în general, o perioadă de incubație de aproximativ una până la trei zile după inhalarea bacteriei.

Tocmai de aceea, medicii nu trebuie să aștepte confirmarea finală a analizelor atunci când există o suspiciune clinică serioasă. Conform www.cdc.gov, tratamentul trebuie început cât mai repede, după recoltarea probelor necesare, fără a aștepta rezultatele finale de laborator.

Ciuma are tratament. De ce nu există un vaccin folosit pe scară largă

Deși ciuma are o reputație terifiantă, în prezent boala poate fi tratată cu antibiotice. Potrivit www.who.int, diagnosticul rapid și administrarea promptă a tratamentului pot salva vieți. Antibioticele și tratamentul de susținere sunt eficiente atunci când pacientul este diagnosticat la timp.

Conform www.cdc.gov, tratamentul trebuie început imediat atunci când există suspiciunea de ciumă. În Statele Unite, printre opțiunile de primă linie se află gentamicina și anumite fluorochinolone, însă alegerea medicamentului și modul de administrare depind de forma bolii și de starea pacientului.

În ceea ce privește vaccinul, situația este diferită. Conform www.who.int, vaccinarea împotriva ciumei nu este recomandată populației generale. OMS o ia în considerare în special pentru anumite categorii cu risc ridicat de expunere, precum personalul de laborator expus în mod constant sau anumiți lucrători medicali.

Cdc.gov precizează că în Statele Unite nu este disponibil în prezent un vaccin împotriva ciumei, iar noi vaccinuri se află în dezvoltare. Unul dintre motivele pentru care vaccinarea nu este folosită pe scară largă este faptul că boala este rară în majoritatea lumii și poate fi tratată eficient cu antibiotice atunci când este identificată rapid.

Prevenția se concentrează astfel pe evitarea expunerii la purici și animale infectate, pe identificarea rapidă a cazurilor și pe măsuri de protecție în cazul ciumei pulmonare.

Ciuma nu a dispărut. Unde mai apare în prezent

Deși este asociată în primul rând cu epidemiile medievale, ciuma continuă să existe în anumite regiuni ale lumii. Potrivit www.who.int, în perioada 2019–2025, cele mai multe cazuri raportate către OMS au provenit din Republica Democrată Congo și Madagascar.

În Madagascar, de exemplu, cazurile de ciumă bubonică sunt raportate aproape în fiecare an, în special în perioada epidemică, care se întinde aproximativ din septembrie până în aprilie.

Cazul din Rusia a readus ciuma în atenția publicului

Temerile privind un posibil caz de ciumă au apărut recent și în Rusia, după moartea unei angajate în vârstă de 28 de ani a Institutului de Cercetare Anticiumă din Irkutsk, Siberia.

Potrivit www.euronews.com, presa locală a relatat despre posibilitatea unui accident de laborator și despre suspiciunea unei infecții cu bacteria Yersinia pestis. Aproximativ 200 de persoane ar fi fost plasate sub supraveghere medicală, iar în regiune au fost luate măsuri preventive.

Cu toate acestea, situația nu trebuie prezentată drept un focar confirmat de ciumă. Conform informațiilor publicate de www.aljazeera.com, autoritatea sanitară rusă Rospotrebnadzor a afirmat că femeia a fost diagnosticată cu „pneumonie de etiologie necunoscută” și a susținut că situația epidemiologică din regiune este stabilă. Autoritățile ruse au mai transmis că testările efectuate nu au identificat microorganisme asociate activității profesionale a pacientei.

Totodată, www.aljazeera.com relatează că autoritățile americane monitorizează informațiile referitoare la posibilul caz fatal de ciumă pulmonară din regiunea Irkutsk, subliniind însă că multe dintre detaliile apărute în spațiul public nu sunt confirmate.

Prin urmare, cazul din Siberia a atras atenția tocmai prin natura sa neobișnuită, dar informațiile disponibile în prezent nu permit concluzia că Rusia se confruntă cu un focar confirmat de ciumă.

Ciuma rămâne o boală serioasă, însă imaginea ei trebuie privită în contextul medicinei moderne. Spre deosebire de perioada în care „Moartea Neagră” a devastat Europa, astăzi Yersinia pestis poate fi combătută cu antibiotice, iar intervenția rapidă este esențială. Potrivit www.who.int, diagnosticarea și tratarea la timp cresc considerabil șansele de recuperare, în timp ce forma pulmonară netratată poate evolua extrem de rapid.