Bancile grecesti din Romania: drobul de sare sau calcaiul lui Ahile?

In Romania activeaza patru banci grecesti importante: Alphabank, Bancpost, detinuta de EFG Eurobank, Piraeus Bank si Banca Romaneasca, parte a grupului NBG, alaturi de cateva mai mici (Marfin Bank, ATE Bank si Emporiki Bank), toate cumuland o cota de piata dupa active (din care cea mai mare parte sunt credite) in jurul a 25% din totalul pietei bancare autohtone.

Publicat: Miercuri, 28 Aprilie 2010, 00:00 | Actualizat Miercuri, 04 Iulie 2012, 09:17

BNR spune ca nu trebuie sa facem din problema bancilor grecesti un "drob de sare", in timp ce analistii si bancherii apreciaza ca efectele se vor vedea in intarzierea reluarii creditarii.

Analistii au fost primii care au tras semnalul de alarma: bancile grecesti cu o prezenta importanta in Romania ar putea sa-si reduca volumul de credite pentru ca vor trebui sa se bazeze mai mult pe resursele locale, deficitare. Asadar, "calcaiul lui Ahile" il reprezinta volumul de credite acordate de bancile grecesti in Romania, de doua ori mai mare decat cel al depozitelor.

Totusi, amenintarea nu pare atat de serioasa daca punem in balanta opiniile bancii centrale, ale bancherilor locali si daca analizam starea de sanatate a bancilor cu capital grecesc din tara noastra, destul de solida dupa un an de criza.

Un posibil scenariu
La solicitarea „Saptamanii Financiare", doi bancheri de top au incercat sa schiteze un raspuns la intrebarea: „Cum s-ar manifesta si ce influente ar putea avea asupra Romaniei o criza a bancilor din Grecia?".

Potrivit opiniilor avansate de Misu Negritoiu, de la ING, si Claudiu Cercel, de la BRD, bancile din Grecia se vor confrunta, pe de o parte, cu o crestere a creditelor neperformante, daca veniturile se vor reduce si somajul va creste. Pe de alta parte, guvernul grec va fi nevoit sa taie si din investitii, asa incat afacerile bancilor grecesti vor scadea si, prin urmare, si veniturile.

Articolul continuă după reclamă

In consecinta, liniile de finantare pentru subsidiarele din Romania vor scadea sau chiar vor seca, acestea urmand a se baza in principal pe resurse, in special depozite, atrase de pe piata interna.

Problema e ca bancile grecesti, implicate activ in acordarea de credite in anii trecuti, au un raport credite/depozite deficitar, cu alte cuvinte, volumul de credite e de doua ori mai mare decat cel al depozitelor, in timp ce media sistemului bancar e de aproximativ 110%. Asa incat le va fi destul de dificil sa ob¬tina suficiente resurse pentru reluarea creditarii. Pe de alta parte, costul de refinantare pentru bancile elene ar putea creste, ceea ce ar putea afecta din nou activitatea acestora.

Totusi, ambii bancheri mentionati considera ca, orice s-ar intampla cu bancile grecesti, ele nu pot afecta semnificativ piata bancara si economia romaneasca.
„Pana la urma, noi putem compensa fara probleme o eventuala reducere a activitatii acestor banci", spun acestia.

Si presedintele Société Générale, Frederic Oudea, a declarat ca situatia bancilor grecesti nu va avea un impact semnificativ in Romania.
„Nu exista probleme particulare in Romania. Ramanem foarte vigilenti, dar nu vedem un impact semnificativ", a declarat el.