Agitând din nou spectrul unei rupturi brutale, premierul britanic vrea să interzică prin lege orice prelungire în 2020 a perioadei de tranziţie, după ieşirea regatului din UE la 31 ianuarie, în pofida faptului că oficiali europeni consideră acest termen foarte scurt în vederea încheierii unui acord.
Această decizie intervine în contextul în care cel care se prezintă drept campionul Brexitului s-a întâlnit marţi cu miniştrii săi, ţi în care noul Parlament se întruneşte prima oară după alegerile legislative de joi, marcate de triumful conservatorilor, care au obţinut 365 din cele 650 de mandate.
”Săptămâna trecută publicul a votat pentru un Guvern care să realizeze Brexitul şi să permită acestei ţări să meargă înainte. Iar asta este exact ceea ce intenţionăm să facem încă din această săptămână”, a declarat o sursă de la numărul 10 pe Downing Street.
”Programul nostru anunţa clar că nu vom prelungi perioada de tranziţie, iar noua lege de aplicare a acordului retragerii va interzice de asemenea Guvernului să accepte orice prelungire”, a adăugat sursa citată.
CALENDAR ”FOARTE SCURT”
Liderul conservator urmează să prezinte vineri, în Camera Comunelor, o versiune revizuită a acestei legi de aplicare a acordului încheiat cu Bruxellesul care încadrează ieşirea regatului Unit din UE, după ce prima versiune supusă votului deputaţilor înaintea alegerilor legislative nu a obţinut consensul.
Acest lucru îi deranjează pe eurofili, la doar câteva zile după ce Johnson a pozat în unificator al unei ţări sfâşiate de disensiuni pe tema Brexitului, adoptat cu aproape 52% din voturile exprimate în referendumul din iunie 2016.
Această nouă perspectivă a unui ”no deal” a condus imediat la o depreciere a lirei sterline, punând astfel capăt mai multor zile de entuziasm.
Acordul divorţului prevede o perioadă de tranziţie până a sfârşitul lui 2020, care poate fi prelungită cu un an sau cu doi ani, în vederea evitării unei ruprturi brutale între Bruxelles şi Londra, păguboasă pentru economie, după 47 de mariaj dificil.
În timpul acestei tranziţii, britanicii vor continua să aplice reglementările europene şi să beneficieze de ele. Ei îşi vor plăti contribuţia financiară, însă fără să facă parte din instituţiile europene şi fără să ia parte la decizii. Pentru ca această tranziţie să fie prelungită, Londra trebuie să depunăo cerere în acest sens până la 1 iulie 2020.
În timpul acestei tranziţii se poartă negocieri, care se anunţă dificile. O majoritate a experţilor consideră că acest termen de 11 luni este insuficient, în contextul în care, în general, sunt necesari mai mulţi ani în vederea negocierii unui acord comercial bilateral.
Acest calendar este de asemenea considerat ”foarte scurt” de Bruxelles, care a avertizat Regatul Unit cu privire la orice concurenţă neloială. ”Este exclus să se încheie negocierile cu orice preţ”, a insistat preşedintele Consiliului European Charles Michel.
TARIFE VAMALE
În lipsa unui acord comercial, relaţiile economice între Bruxelles şi Londra ar fi reglementate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), mult mai puţin avantajoase decât dispozitivul actual, întrucât ele stabilesc taxe vamale în vederea circulaţiei mărfurilor.
Boris Johnson doreşte un acord de liber-schimb inspirat de cel încheiat de UE cu Canada, potrivit purtătorului său de cuvânt. El vrea, de asemenea, să încheie un ”ambiţios acord de liber-schimb” cu Statele Unite.
Acordul retragerii va fi primul text examinat de Parlamentul în noua alcătuire, după ce cei 650 de deputaţi nou aleşi vor depune jurământul de credinţă faţă de Coroană.
Înainte de a aborda Brexitul, Camera inferioară a Parlamentului se reuneşte marţi pentru a-şi alege ”speaker”-ul (preşedintele) şi ar urma să-l realeagă pe laburistul Lindsay Hoyle, pe care l-a ales înainte de alegerile legislative.
Boris Johnson îşi prezintă joi programul legislativ prin tradiţionalul discurs al tronului, citit de Elizabeth a II-a, în vârstă de 93 deani.
Potrivit Downing Street, în afară de punerea accentului asupra Brexitului, Boris Johnson urmează să anunţe cu această ocazie o creştere a finanţării Serviciului Naţional britanic de Sănătate (NHS), pus la grea încercare de ani de austeritate conservatoare.
Sursa : news.ro
Radu Ioanid va fi propus de preşedintele Iohannis pentru postul de ambasador în Israel... Un plan de atentate vizând un târg de Crăciun la Viena şi alte ţinte în Germania, Franţa şi Luxemburg, dejucat...
