Acest lucru vine în urma solicitării Consiliului de a se elabora o abordare concertată cu privire la securitatea reţelelor 5G şi a adoptării de către Comisie, în martie 2019, a unei recomandări în urma solicitării respective. În acest răstimp, statele membre au identificat riscurile şi vulnerabilităţile la nivel naţional şi au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Prin intermediul setului de instrumente, statele membre se angajează să avanseze împreună pe baza unei evaluări obiective a riscurilor identificate şi a unor măsuri proporţionale de atenuare. Odată cu comunicarea adoptată miercuri, Comisia face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020.
”Putem realiza lucruri extraordinare cu ajutorul tehnologiei 5G. Tehnologia face posibile medicina personalizată, agricultura de precizie şi reţelele energetice care pot integra toate tipurile de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor aduce o schimbare pozitivă doar dacă putem garanta securitatea reţelelor noastre. Numai în aceste condiţii schimbările digitale vor aduce beneficii tuturor cetăţenilor”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală.
Garantarea introducerii în siguranţă a tehnologiei 5G este în mare măsură responsabilitatea actorilor de pe piaţă, securitatea naţională este responsabilitatea statelor membre, iar, în ansamblu, securitatea reţelelor 5G este o chestiune de importanţă strategică pentru întreaga piaţă unică şi pentru suveranitatea tehnologică a UE.
”O veritabilă uniune a securităţii este aceea care protejează cetăţenii, întreprinderile şi infrastructurile critice ale Europei. Tehnologia 5G va fi o tehnologie profund inovatoare, dar nu se poate realiza cu preţul securităţii pieţei noastre interne. Setul de instrumente este un pas important în cadrul a ceea ce trebuie să fie un efort continuu colectiv al UE de a asigura o mai bună protecţie a infrastructurilor noastre critice”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă European.
La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a afirmat că Europa dispune de tot ceea ce are nevoie pentru a se situa în fruntea cursei tehnologice.
”Fie că este vorba de dezvoltarea sau de implementarea tehnologiei 5G – industria noastră este departe de a fi la început de drum. Astăzi, punem la dispoziţia statelor membre ale UE, operatorilor de telecomunicaţii şi utilizatorilor instrumentele necesare pentru a construi şi a proteja o infrastructură europeană cu cele mai înalte standarde de securitate, astfel încât să beneficiem pe deplin de potenţialul pe care ni-l poate oferi tehnologia 5G”, spune Thierry Breton.
Tehnologia 5G va juca un rol esenţial în dezvoltarea pe viitor a economiei şi a societăţii digitale în Europa şi va fi atât un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale în domeniile principale ale vieţii cetăţenilor, cât şi o bază importantă pentru transformarea digitală şi tranziţia către o economie verde.
”Având în vedere că se estimează că tehnologia 5G urmează să genereze la nivel mondial venituri de 225 de miliarde euro în 2025 şi că reprezintă un atu esenţial pentru competitivitatea Europei pe piaţa mondială, securitatea cibernetică a acestei tehnologii este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii. Este vorba de miliarde de obiecte şi de sisteme conectate, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, serviciile bancare şi sănătatea, precum şi de sistemele de control industrial care transmit informaţii sensibile şi sprijină sistemele de siguranţă”, precizează Comisia Europeană.
În acelaşi timp, datorită unei arhitecturi mai puţin centralizate, unei puteri de calcul inteligente de vârf, nevoii de mai multe antene şi dependenţei sporite de programele informatice, reţelele 5G oferă mai multe puncte de acces potenţiale pentru atacatori. Ameninţările la adresa securităţii cibernetice sunt în creştere şi devin din ce în ce mai sofisticate, potrivit CE. Un nou sondaj Eurobarometru, publicat tot miercuri, arată că gradul de informare cu privire la criminalitatea cibernetică este în creştere, 52 % din respondenţi declarând că sunt destul de bine informaţi cu privire la criminalitatea cibernetică, cifră aflată în creştere faţă de 46 % în 2017.
Statele membre, acţionând în cadrul Grupului de cooperare privind securitatea reţelelor (NIS), au adoptat setul de instrumente. Setul de instrumente abordează toate riscurile identificate în evaluarea coordonată la nivelul UE, inclusiv riscurile legate de factori care nu sunt de natură tehnică, cum ar fi riscul de imixtiune din partea unor actori statali din afara Europei sau a unor actori care acţionează cu sprijinul statului prin intermediul lanţului de aprovizionare al tehnologiei 5G.
Sursa : news.ro
Germania şi Israelul se tem de întoarcerea ”vechilor demoni” ai antisemitismului... Barnier vizează, după Brexit, un acord de asociere de tipul celui cu Ucraina cu Marea Britanie...
