Congresul american limitează acţiunea militară a lui Trump împotriva Iranului

Urmărește A1 pe Discover

Textul prezentat de opoziţia democrată a fost aprobat la jumătatea lui februarie de Senat, cu susţinerea unei părţi a taberei miliardarului republican, care domină în Camera superioară a Congresului. El a fost adoptat miercuri de Camera Reprezentanţilor, majoritar democrată, cu 227 de voturi la 186.

Şi în Camera inferioară a Congresului şase republicani au votat împreună cu democraţii.

Textul urmează să fie supus aprobării preşedintelui Trump în vederea promulgării, însă Casa Albă a anunţat că acesta i se va opune prin veto.

Potrivit acestei rezoluţii, preşedintele Statelor Unite nu poate angaja militarii iîn ”ostilităţi împotriva Republicii islamice Iran” ori ”orice parte a Guvernului său sau a armatei sale” fără ”autorizarea explicită” a Congresului, sub forma unei declaraţii de războii sau a unei unde verzi specifice.

Este vorba despre o reacţie parlamentară faţă de tensiunile dintre cele două ţări inamice, care au atins paroxismul după ce Washingtonul l-a asasinat, la 3 ianuarie, într-un atac cu un avion fără pilot (dronă) ordonat de Donald Trump pe puternicul general iranian Qassem Soleimani.

Democraţii şi uniii republicani şi-au exprimat îngrijorarea de a vedea escaladarea degenerând într-o confruntare militară directă. Însă, în urma unei riposte a Teheranului, care a tras rachete de croazieră asupra unor baze folosite de armata americană în Irak, fără să se soldeze cu morţi, această tensiune extremă s-a atenuat un pic.

NOUĂ ESCALADARE ÎN IRAK

Administraţia Trump susţine că a sa ”campanie de presiune maximă” asupra Teheranului, prin sancţiuni fără precedent, dar şi atacul de la 3 ianuarie au ”restabilit disuasiunea faţă de Republica islamică”.

Însă atacurile vizând forţe americane în Irak - atribuite cel mai adesea de către Washington Teheranului sau aliaţilor locali ai acestuia - nu au încetat definitiv.

Tiruri de rachetă vizând o bază militară în Irak s-au soldat miercuri, pentru prima oară, cu treimorţi - doi militari americani şi unul britanic.

Imediat după acest atac - cel mai sângeros înregistrat împotriva unei baze în care se află militari americani de mai mulţi ani -, raiduri aeriene au vizat poziţii ale supleanţilor Iranului la frontiera dintre Irak şi Siria, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR).

Această nouă escaladare ar putea reprezenta un test a voinţei de control a Congresului.

Alesul democrat Steny Hoyer consideră că ”în multe ţări din lume, o singură persoană” decide dacă este oportun să se trimită tineri la război - ”aceştia sunt dictatorii”. ”Părinţii noştri fondatori nu au vrut ca Aemrica să fie condusă de dictatori”, a tunat el înainte de vot.

”Timp de ani de zile, Congresul a abdicat de la responsabilităţile sale în domeniul războiului. Însă acum o majoritate transversală din Senat şi din Cameră a statuat în mod clar că nu trebuie să ne angajăm în ostilităţi cu Iranul fără un vot în Congres”, şi-a exprimat satisfacţia, citat într-un comunicat, senatorul democrat Tim Kaine, autorul rezoluţiei.

El subliniază că textul său îi permite preşedintelui să apere Statele Unite în cazul unui atac.

În opinia sa, ”dacă preşedintele Trump este serios în promisiunea sa de a pune capăt războaielor fără sfârşit, el va promulga această rezoluţie”.

Or fostul om de afaceri newyorkez a avertizat, înaintea votului Senatului, că o asemenea lege ar transmite ”un semnal foarte rău” în domeniul securităţii Statelor Unite. În cazul în care îşi confirmă vetoul, Congresul nu va reuşi să adune o majoritate calificată necesară depăşirii vetoului.

Alesul republican Mike McCaul l-a susţinut, apreciind că ”inamicii” Americii urmăresc această dezbatere îndeaproape. ”Trebuie ca ei să se gândească că dacă omoară americani vor plăti preţul”, a tunat el în aplauzele susţinute ale taberei sale, după ce a salutat moartea lui Qassem Soleimani.

Sursa : news.ro