Finlanda, în curând țara care renunță la materiile școlare

Urmărește A1 pe Discover

Un sistem modern de educație înseamnă noi reforme. Mulți adolescenți care termină studiile nu pot înțelege cum s-ar putea descurca într-o societate în care sistemul de învățământ este deficitar. În unele cazuri, în unele state, aceștia sunt dezinformați sau acaparați de propagandă.

Partea bună la acest aspect este că există și țări în care educația primează și în care se încearcă continua reformare a sistemului de învățământ. Finlanda este țara care va adopta un nou sistem de învățământ, oferindu-le elevilor săi oportunitatea de a renunța la materiile școlare standard în favoarea unei abordări interdisciplinare.

Phenomenon-based learning sau învățarea bazată pe fenomen are o manieră diferită de abordare a educației. Astfel, se renunță la acea diviziune clasică a materiilor școlare precum științe ale naturii, matematică, limba română, etc. În acest mod, studenții pot studia un anume fenomen sau concept, observându-l din diverse perspective și aplicându-l în materiile școlare cărora acest fenomen aparține, precum istorie, geografie și economie.

Despre Phenomenal Education

Educația bazată pe concept sau fenomen (Phenomenal Education) se folosește de curiozitatea naturală a copiilor de a învăța într-un context autentic. Fenomenele holistice în strânsă legătură cu lumea reală oferă elevilor un punct de plecare ce îi motivează pe aceștia în procesul de învățare, renunțând la metodele tradiționale, cu materii școlare clasice.

Când ne referim la noțiunea de fenomen sau concept ne referim la subiecte precum Omul, Viata, Apa, Energia, tehnologie, media, Uniunea Europeana , etc. Aceste concepte sunt studiate ca entități separate, în contextul lor real, fiind corelate cu abilitățile și informațiile ce au legătură cu aceste subiecte, fără să respecte granițele dintre materiile școlare. Copilul observă un concept sau fenomen în viața reală, într-un context cât mai apropiat de viața reală. El învață bazându-se pe explorarea mediului înconjurător, a vieții sale de zi cu zi.

Această abordare îi ajută pe elevi să deprindă aptitudini precum gândirea critică, inovația, creativitatea, munca în echipă și comunicarea. Prin intermediul acestei noi abordări educaționale se schimbă și relația elev-profesor. Studenții vor putea astfel să ia lecții atât online, cât și în interiorul unei săli de clasă.

Cum adoptă Finlanda aceast nou sistem de învățământ.

Finlanda este cunoscută ca fiind una dintre țările fruntașe când vine vorba despre sistemul de educație. Sistemul educațional finlandez le permite profesorilor să modifice planurile de lecție și să le adapteze. Profesorii se concentrează pe ceea ce elevi au nevoie să învețe pentru a le fi folositor în viață.

Structura unei clase se va schimba, relația dintre elevi, colegi și profesori fiind una mai omogenă. Elevii vor fi încurajați să fie mai deschiși, să împărtășească informațiile cu colegii lor. Structura va fi mai puțin ierarhică, bazată mai mult pe lucrul în echipă și renunțând pe cât posibil la mentalitatea “profesorul îl învață pe elev”.

De asemenea, Finlanda nu folosește note pentru a indica performanța elevilor. Aproximativ 70% dintre profesorii din Helsinki sunt implicați direct în schimbarea sistemului educațional, adoptând învățarea bazată pe concept. Acest nou sistem de predare-învățare aduce mai multe satisfacții pentru profesori care reușesc să dezvolte o conexiune cu elevii lor, predându-le ceea ei își doresc să învețe.

De aceea, această țară este un exemplu excelent de disciplină pentru multe țări din Europa, inclusiv pentru România.

Sursă foto: pixabay.com