Minisummit în Malta în vederea scoaterii din impas a salvării migranţilor pe Marea Mediterană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Miniştri de Interne din cinci state membre UE se reunesc luni în Malta cu scopul de a se înţelege asupra unei repatrieri automate a migranţilor, un mecansim reclamat de Italia cu scopul de a pune capăt negocierilor fiecărui caz în parte cu ocazia fiecărei operaţiuni de salvare pe Marea Mediterană, relatează AFP.

Reuniţi luni, miniştrii de Interne german, francez, italian, finlandez - reprezntând preşedinţia semestrială a UE - şi maltez urmează să elabireze un dispozitiv care să le permită ţărilor europene - voluntare - să-şi repartizeze în mod istematic persoanle salvate pe mare.

Comisarul european însărcinat cu Migraţia Dimitris Avramopoulos ia parte la lucrări, care urmează să conducă la un acord în cadrul unui Consiliul al ”Afacerilor Interne” la începutul lui octombrie, la Luxemburg.

Aprig reclamat de către Italia - care-şi acuză partenerii europeni că nu a susţinut-o în faţa afluxului de migraţi -, mecansimul de raprtizare se vrea temporar, în aşteptarea unei renegocieri a Regulamentului de la Dublin, care încredinţează soluţionarea cererilor de azil ţării de intrare în UE.

Această regulă este considerată nedrepată, pentru că ea lasă povara primirii - din cauza unor simple motive geografice - Italiei, Greciei, Spaniei sau Maltei, principalele porţi de intrare a migranţilor.

Susţinut de mai multe ţări - cu Parisul şi Belinul în frunte - şi coordonat de Comisia Europeană (CE), noul sistem urmează ”să garanteze Italiei sau Maltei o organizare mai solidară şi eficientă”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron într-o vizită. miercuri, la Roma.

Parisul şi Roma vor apăra de-acum în UE ”o poziţie comună, pentru ca toate ţările săparticipe într-un mod sau altul” la primirea migranţilor, ”sau să fie penalizate financiar”, potrivit lui Macron.

În opinia premierului italian Giuseppe Conte trebuie ”să scoatem tema imigraţiei din propaganda antieuropeană”.

Odată cu instalarea noului Guvern format de către Partidul Democrat (PD, centru-stânga) şi Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), Italia şi-a relaxat politica în domeniul migraţiei, după o serie de măsuri împotriva migranţilor adoptate de către fostul ministru de Interne, suveranistul Matteo Salvini.

Roma şi-a redeschis porturile navelor de salvare pe mare. Duminică seara, Italia a autorizat nava umanitară Ocean Viking să debarce la Messina, în Sicilia, 182 de migranţi salvaţi pe mare.

ONG-urile SOS Mediterranée şi Médecins Sans Frontières (MSF), care operează Ocean Viking, au salutat această decizie, dar au apreciat că este ”urgent să se ajungăla un acord european”, considerând ”inacceptabil ca persoane care au supravieţuit unei traversări foarte periculoase să fie blocate zile, eventual săptămâni, înainte să li se găsească un loc sigur”.

”PORT SIGUR”?

Într-o reuniune informală, în iunie, la Paris, aproximativ 15 ţări şi-au dat acordul în vederea creării unui ”mecanism al solidarităţii europene”. Opt ţări sunt pregătite să ia parte ”în mod activ” - Franţa, Germania, Portugalia, Luxemburg, Finlanda, Lituania, Croaţia şi Irlanda.

Premierul ungar, naţionalistul Viktor Orban, a respins acest mecanism de rapartizare sâmbătă, într-o vizită la Roma.

Potrivit unor informaţii de presă, Franţa şi Germania acceptă să primească fiecare 25% dintre migranţii salvaţi, în timp ce Italia ar primi 10%.

Numai ţări ”voluntare” vor intra în noul sistem, care va privi doar migranţicare sosesc pe mare. Însă rămân anumite întrebări.

Cine va face selecţia între migranţi eligibili la dreptul de azil şi migranţi numiţi ”economici”, care nu au vocaţia să rămână în Europa? Ţările de intrare - aşa cum doreşte Franţa - sau ţările de destinaţie?

Alt punct de clarificat este noţiunea de portul sigur ”cel mai apropiat”, prevăzută de dreptul maritim internaţional. Italia pledează în favoarea unei ”notări” a porturilor de primire, incluzând Marsilia, de exemplu, cu scopul de a mai uşura povara ţărilor din sudul Europei, însă Franţa este reticentă.

Potrivit lui Matteo Villa, un cercetător la Institutul pentru Studii de Politică Internaţională de la Milano (ISPI), un acord care i-ar privi doar pe migranţii salvaţi pe Marea Mediterană centrală ”ar fi perceput ca inechitabil” de către ţări de intrare în UE care se află atât pe rute în Mediterana occidentală (Spania) şi orientală (Grecia).

De la începutul anului, doar 13% dintre cei 67.000 de migranţi în neregulă sosiţi în Europa au debarcat în Italia sau Malta, în timp ce 57% au debarcat în Grecia, iar 29% în Spania.

Sursa : news.ro