Urmărește A1 pe DiscoverDeputaţii britanici i-au aplicat marţi o nouă lovitură usturătoare premierului Boris Johnson, refuzând încă o dată să declanşeze alegeri legislative anticipate, după care Parlamentul a fost suspendat până la 14 octombrie, cu doar două săptămâni înaintea datei Brexitului, relatează AFP.
Cu 293 de voturi ”pentru”, departe de cele două treimi din voturi necesare în vederea declanşării alegerilor generale, deputaţii au făcut să eşueze - a doua oară în cinci zile - propunerea lui Boris Johnson, care voia ca alegătorii să fie chemaţi la urne la 15 octombrie.
Înainte de vot, şeful Guvernului a dat asigurări că ”nu va cere o nouă amânare” a Brexitului, prevăzut la 31 octombrie, în pofida unei legi care a intrat în vigoare luni, după ce a primit asentimentul reginei Elizabeth a II-a.
Recursul la justiţie, demisie sau altceva - Boris Johnson nu a explicat cum intenţionează să o facă.
”Dacă vreţi o amânare, atunci votaţi pentru alegeri generale!”, i-a spus el liderului opoziţiei Jeremy Corbyn care, în opinia sa, se teme de o înfrângere la urne. Acesta i-a replicat că vrea alegeri, dar refuză să ”rişte dezastrul” unei ieşiri din UE fără acord.
Înaintea oricărui scrutin, opoziţia vrea să se asigure că perspectiva unui ”no deal” este îndepărtată şi că Brexitul va fi amânat cu trei luni, aşa cum a aprobat Parlamentul săptămâna trecută.
Acest text îl obligă pe premier să ceară această amânare a UE dacă nu obţine un acord de ieşire până la 19 octombrie, imediat după summitul european.
Boris Johnson încasează lovituri de o săptămână.
Luni seara, Camera Comunelor a adoptat un text care obligă Guvernul să publice documente confidenţiale despre impactul Brexitului fără acord, pe care Executivul este suspectat că le-a minimalizat.
Sesiunea de luni în Camera Comunelor a fost ultima înaintea suspendării foarte controversate a Parlamentului pe o perioadă de cinci săptămâni, decisă de Boris Johnson.
În cursul ceremonialului codificat ce marchează suspendarea Parlamentului, într-o atmosferă încărcată şi în toiul unor scandări şi proteste ale opoziţiei, preşedintele Camerei Comunelor John Bercow a subliniat că această ”prorogare”, ”cea mai lungă de decenii”, nu este nici ”calsică” şi nici ”normală”.
După zece ani petrecuţi în fotoliul de ”speaker”, John Bercow a anunţat luni după-amiaza că va demisiona la 31 octombrie.
Acuzat în ultimele luni de susţinătorii unui Brexit dur că a încălcat reglementările parlamentare în detrimentul lor, el a salutat, cu ochii în lacrimi, simţul ”interesului naţional” al membrilor Camerei.
Suspendarea Parlamentului, denunţată de Bercow drept un ”scandal constituţional”, a provocat un val de indignare în Regatul Unit, unde opozanţii îl suspectează pe Boris Johnson că a făcut manevre cu scopul de a-i împiedica pe deputaţi să dezbată Brexitul şi să precipite ţara către un divorţ fără acord cu UE.
REVENIREA DUTY-FREE
Boris Johnson a dat asigurări luni că vrea un acord, însă Bruxellesul şi Londra nu reuşesc să se înţeleagă asupra felului în care să menţină deschisă frontiera în Irlanda după Brexit.
”Un teren de înţeegere a fost găsit în anumite domenii, însă rămân divergenţe semnificative”, potrivit unui comunicat comun publicat la finalul unei întâlniri între Boris Johnson şi premierul irlandez Leo Varadkar la Dublin.
Potrivit lui Varadkar, Londra nu a prezentat încă vreo propunere alternativă ”realistă” la ”plasa de siguranţă” (”backstop”) irlandeză, pe care Johnson vrea să o suprime din acordul retragerii negociat de predecesorarea sa Theresa May.
Această dispoziţie vizează să împiedice revenirea la o frontieră fizică între Irlanda de Nord, o provincie britanică, şi Republica Irlanda, un stat membru UE.
Ea prevede ca, în lipsa unei soluţiii mai bune la finalul unei perioade de tranziţie, Regatul Unit să rămână în întregime într-un ”teritoriu vamal unic” cu UE, ceea ce l-ar împiedica să aibă o politică comercială independentă.
Boris Johnson se opune aprig oricărei noi amânări a Brexitului, prevăzut iniţial la 29 martie şi amânat deja în două rânduri, în cazul în care nu se ajunge la un compromis.
El şi-a reiterat luni hotărârea de a ieşi cu orice preţ din clubul european la 31 octombrie, cu riscul de provoca ”pagube permanente” încrederii britanicilor în democraţie, după referendumul din 2016 în care au tranşat în proporţie de aproape 52% în favoarea Brexitului.
Orice nouă amânare este necesar să fie aprobată în unanimitate de celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Alegeri i-ar putea permite premierului să-şi recupereze majoritatea pe care a pierdut-o excluzând 21 de deputaţi rebeli, care au votat cu opoziţia în favoarea amânării Brexitului, şi prin dezertarea altuia, săptămâna trecută, la Partidul Liberal Democrat (erofil).
Sâmbătă, el a primit o nouă lovitură prin demisia unui nume greu în Guvernul său, ministrul Muncii Amber Rudd, după cea a fratelui său, Jo Johnson.
În contextul în care mulţi sunt îngrijoraţi de consecinţele economice ale unui Brexit fără acord, Guvernula făcut un anunţ adresat britanicilor care pleacă în vacanţăîn cazul unui ”no deal” - revenirea duty-free.
Sursa : news.ro
Coreea de Nord trage două ”proiectile” către Marea Japoniei după ce propune reluarea dialogului cu SUA... O femeie trăiește în agonie, astfel încât statul în poziție verticală ar putea să o ucidă: „Uneori, ar fi mai uman să mă...
