Presa lituaniană scrie, citând surse anonime, că cei doi ruşi - Nikolai Filipcenko şi Serghei Moiseienko - ar urma să fie eliberaţi în schimbul eliberării a doi lituanieni - Evgheni Mataitis şi Arstidas Tamosaitisk - şi a norvegianului Frode Berg, toţi trei condamnaţi în Rusia, după ce au fost găsiţi vinovaţi de spionaj.
În decretul semnat de către preşedintele Nauseda se arată că ruşii au fost graţiaţi în virtutea unei noi legi cu privire la schimburi de spioni.
Contactată în acest sens, preşedinţia lituaniană a refuzat să comenteze. ”Vom răspunde la întrebări foarte curând”, a declarat un purtător de cuvânt al şefului statului, Antanas Bubnelis.
Potrivit unor funcţionari lutuanieni, Filipcenko a lucrat pentru servicile ruse de informaţii FSB şi a încercat să recruteze conducători lituanieni importanţi. El a fost condamnat la zece anii de închisoare şi nu a făcut apel.
Moiseienko a fost condamnat la zece ani şi jumătate de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de recrutarea unui căpitan lituanian activ, la Siauliai, o importantă bază militară aeriană.
Doi cetăţeni lituanieni au fost condamnaţi, de asemenea, în 2016, cu privire la faptul că au transmis secrete militare serviciilor militare ruse de informaţii (GRU).
Moscova a anunţat ”măsuri reciproce” după graţierea celor doi ruşi.
”Potrivit informaţiilor mele, este vorba despre măsuri reciproce”, a declarat directorul serviciilor ruse de informaţii externe (SVR) Serghei Narîşkin, citat de agenţii ruse de presă, răspunzând unor jurnalişti care l-au întrebat care este reacţia rusă faţă de aceste graţieri prezidenţiale lituaniene.
Cel puţin un lituanian este deţinut în prezent în Rusia cu privire la ”spionaj”, dar şi un norvegian, al cărui nume a fost evocat în cadrul unui eventual schimb de spioni
Lituanienii Evgheni Mataitis şi Aristidas Tamosaitis au fost condamnaţi de justiţia rusă, în 2016, la 13 şi, respectiv, 12 ani de închisoare.
Norvegianul Frode Berg a fost condamnat în aprilie la 14 ani de închisoare, acuzat de culegere de informaţii despre submarine nucleare ruse, un dosar care se află la originea unor tensiuni între Moscova şi Oslo. În octombrie, avocatul său a anunţat că a depus o cerere de graţiere adresată lui Vladimir Putin.
Rusia s-a aflat în centrul mai multor scandaluri de spionaj răsunătoare, în ultimii ani, atât pe teritoriul său, cât şi în străinătate, iar mai mulţi ruşi au fost condamnaţi atât în Lituania, cât şi în Estonia.
Sursa : news.ro
Washingtonul vrea ca Seulul să plătească mai mult pentru a-l apăra de Coreea de Nord - de cinci ori mai mult, scrie pres... Preşedinta estonă Kersti Kaljulaid ”nu împărtăşeşte” opinia lui Macron cu priviere la ”moartea cerebrală” a NATO...
