România a implementat măsuri de siguranță în urma accidentului de la Cernobîl. Experții de la Cernavodă susțin că cel mai important element este experiența

Cel mai grav accident nuclear din istorie - Cernobîlul - a schimbat definitiv lumea. Toate centralele de pe glob şi-au revizuit măsurile de siguranţă şi radioprotecţie pentru a evita repetarea tragediei. România n-a făcut excepţie. Specialiştii au numit-o: „lecţia Cernobîl".

1986 a fost anul în care Cernavoda a avut un motiv în plus să amâne punerea în funcţiune a primei Unităţi - cu un deceniu! Cât este de sigură tehnologia nucleară de la Cernavoda în faţa unei situaţii similare cu cea din '86, în faţa unui dezastru natural sau a unui atentat terorist? Aflăm, chiar din interior, într-un material exclusiv, semnat de Sonia Simionov şi Loredana Popovici.

O catastrofă care putea fi oprită?

Cea mai mare eroare de la Cernobîl a fost oprirea sistemului automat atunci când cerea întreruperea testului care a dus la catastrofă. A fost şi prima lecţie… pentru CNE Cernavoda. Există alte două sisteme de oprire rapidă care asigură oprirea reactorului.

Toate patru au rolul să asigure oprirea reacţiei în lanţ. Centrala de la Cernobîl avea unul singur.Chiar dacă tehnologia e mult mai avansată, trebuie luată în calcul şi eroarea umană. Există termenul acesta de excelenţă nucleară. Se foloseşte pentru a exprima un set de standarde care sunt definite în domeniul acesta, în industria nucleară, pentru că a fost nevoie să apară aşa ceva după evenimentul de la Cernobil din 1986.

Un Cernobîl nu se poate întâmpla la Cernavodă

Orice accident nulcear din lume, orice incident cât de minor, aduc după ele implementarea de noi sisteme de siguranţă pentru toate celelalte centrale nucleare. Un Cernobîl nu se poate întâmpla la Cernavoda, dar există situaţii care sunt posibile şi, bineînţeles, sunt luate în calcul. Oamenii cheie din sistemul nuclear din România au discutat, deschis, pentru prima dată, despre eventualele pericole asupra obiectivului 0.