În faţa Parlamentului, la Westminster, Brexiter-ii jubilează, iar eurofilii deplâng această zi istorică, ce pune capăt celor 47 de ani de mariaj agitat între britanici şi UE - care pierde primul stat membru.
”Ne vom întoarce”, speră manifestanţi pro-UE, cu berete în culorile europene pe cap.
”Regatul Unit se izolează el însuşi de restul lumii (...). Cred că trebuie numit Mica Britanie”, deplânge Peter Benson, un contabil în vârstă de 57 de ani.
Wayne Green, în vârstă de 40 de ani, aflat în vizită în capitala britanică, vobeşte, în schimb, despre ”o mare uşurare”, pentru că ”UE este o escrocherie”.
Toţi banii care nu vor mai fi daţi Bruxellesului ”vor fi cheltuiţi pentru poporul britanic”, subliniază Douggie Loveridge, care poartă o cămaşă în culorile Union Jack.
VIN SPUMANT ENGLEZESC
Agitând steagul roşu-alb-albastru, mai mulţi eurodeputaţi britanici eurofobi au părăsit trumfători Parlamentul European (PE) de la Bruxelles.
"Goodbye! Nu ne vom întoarce”, spune una dintre ei, Ann Widdecombe.
Vineri seara, în faţa sediului Parlamentului britanic - un loc de dezbateri aprige de la referendumul din 2016 privind Brexitul, adoptat cu voturile a aproape 52% dintre britanicii care s-au prezentat la urne - susţinărorii cei mai aprigi ai Brexitului îşi vor savura victoria.
Clădirile oficiale urmează să fie iluminate. La Downing Street, premierul Boris Johnson va servi vin spumant englezesc în cadrul unei recepţii, iar un orologiu luminos va marca numărătoarea inversă cu o oră înaintea marelui salt, la ora 23.00 GMT (sâmbătă, 1.00, ora României).
Însă acest final nu este cu adevărat un final, după trei ani şi jumătate de la referendumul care a semănat zâzanie în ţară.
Ziua este istorică, însă nu va antrena vreo mare schimbare concretă imediat. Pentru ca despărţirea s aibă loc blând, Regatul Unit va continua să aplice reglementările europene până la 31 decembrie.
”A FI INDEPENDENT”
Brexitul marchează începutul unei a doua faze în această lungă saga - a unor negocieri complexe cu privire la legăturile care vor uni Londra şi Bruxellesul în domeniul comercial, securităţii sau pescuitului după tranziţie.
Londra doreşte să reuşească într-un timp record, până la sfârşitul anului, şi exclude orice prelungire a tranziţie după 2020. Acest calendar este considerat foarte strâns de către Bruxelles.
Boris Johnson, care urmează să-şi detalieze viziunea la începutul săptămânii viitoare, a anunţat deja că vizează un acord de liber-schimb de tipul celui încheiat de UE cu Canada, fără o aliniere la reglementările comunitare, chit că acceptă controale vamale.
”Noi am spus clar că vom părăsi Uniunea Vamală, a declarat un purtător de cuvânt al premierului. ”Poporul britanic vrea să fie independent”.
Însă Bruxellesul, care se teme de o concurenţă neloială, a avertizat deja că, în lipsa unor ”condiţii echitabile” în domeniul mediului, pieţei muncii şi fiscalităţii, ”nu va exista un acces mare la piaţia unică”.
Mai alarmist, premierul iralndez Leo Varadkar a avertizat împotriva ”ameninţării existenţiale” pe care o va constitui la adresa economiei irlandeze un eşec în încheierea acestui acord comercial.
”TRISTEŢE PROFUNDĂ”
Între timp, Boris Johnson poate savura ca pe o victorie concretizarea Brexitului, după ce a fost ales cu o largă majoritate, în decembrie, cu promisiunea de a-l realiza.
El a reuşit acolo unde precedenta locatară a Downing Street, Theresa May, a eşuat. El a obţinut adoptarea fără probleme a acordului său al divorţului pe care l-a încheiat în toamnă cu Bruxellesul.
Textul, care a fost ratificat apoi cu emoţie de Parlamentul European, prevede modalităţile divorţului, garantând drepturile cetăţenilor expatriaţi şi soluţionând bătaia de cap a frontierei dintre cele două Irlande.
”Este un moment de adevărată reînnoire şi schimbare naţională”, urmează să spună liderul conservator într-un discurs către naţiune, cu o oră înainte de Brexit.
Conservatorul, care şi-a reunit miniştrii în oraşul pro-Brexit Sunderland, doreşte mai ales ”să unifice” pentru a merge ”înainte”, o sarcină care se anunţă dificilă, atât de profunde sunt antagonismele în rândul populaţiei.
În Scoţia eurofilă, în care Brexitul a trezit veleităţile independenţei, premierul Nicola Sturgeon a evocat vineri ”un moment de reală şi profundă tristeţe (...) impregnat de furie”.
În faţa refuzului categoric al Londrei de a autoriza un nou referendum pe tema independenţei, ea s-a declarat hotărâtă să-şi amplifice bătălia.
Sursa : news.ro
Institutul Pasteur speră să obţină în 20 de luni un vaccin împotriva ”coronavirusului de la Wuhan”... UE alocă 10 de milioane de euro pentru activităţi de cercetare cu privire la coronavirus/ Cererile de finanţare trebuie ...
