Românii nu aveau ce pune pe masă, iar ei se lăfăiau! Paştele în familia Ceauşescu: Cozonaci făcuţi pe comandă, ouă încondeiate la Agapia şi fructe exotice

Urmărește A1 pe Discover

Paştele de azi nu exista în perioada comunistă. Deşi nu era interzis în mod explicit, dar nici nu era recunoscut oficial, credinţa românilor a rezistat. Astfel, se arătau indiferenţi la eventualele repercusiuni venite din partea organelor represive comuniste şi participau an de an la slujbele de Înviere. Regimul ceauşist făcea tot posibilul să îi ţină ocupaţi pe credincioşii care de multe ori erau chemaţi la lucru în Duminica Paştelui

Cu tinerii se încerca ademenirea de la slujba de Înviere cu organizarea în acelaşi timp a unor evenimente sportive, culturale sau distractive, sau cu discoteci cu program prelungit şi cercuri artistice.

Una dintre găselniţele perverse ale şefilor Partidului Comunist era să cheme copiii la şcoală în prima zi de Paşte, astfel încât aceştia să nu simtă atmosfera de sărbătoare. Era modul prin care Nicolae Ceauşescu încerca să-i îndepărteze pe români de credinţă şi de biserică. Cu toate acestea, nu s-a reuşit complet interzicerea sărbătoririi Paştelui. Oamenii nu s-au îndepărtat de Biserică, iar Sărbătorile Pascale erau celebrate de fiecare, tacit, în propriul cămin.

Dar nu doar romanii de rând făceau asta. Chiar şi mai-marii din armata sărbătoreau pe ascuns Învierea Domnului. Supriza vine, însă, din partea fiicei lui Nicolae Ceauşescu, Zoia…

DOAR ZOIA CEAUŞESCU ŢINEA POST ŞI SE RUGĂ PENTRU FAMILIE!

Din considerente religioase nu ţineau sa sarbatoreasca Paştele, însă mesele celor din familia Ceauşescu erau îmbelşugate. Se pregăteau mâncăruri tradiţionale. Singura diferenţă între românii de rând şi membrii de partid era faptul că cei din urmă nu mergeau la slujbă. Nicolae Ceauşescu, cel puţin, se considera ateu.

Suzana Andreiaş, fost administrator al reşedinţelor prezidenţiale din Bucureşti şi Snagov, a explicat într-un articol pentru „Adevărul“ că de Paşte şi de Crăciun în familia lui Nicolae Ceauşescu erau nelipsite preparatele culinare specifice acestor sărbători. Mai mult, apropiaţii copiilor familiei susţin că Zoia Ceauşescu era o fire foarte religioasă şi că ţinea toate posturile de peste an, rânduite de Biserică: „Să ştiţi că ţineau sărbătorile astea, Paştele, Crăciunul. Mâncau ce mânca toată lumea: carne de miel, ouă roşii, cozonac. Să ştiţi, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roşii”.

OUĂ ÎNCONDEIATE LA MĂNĂSTIREA AGAPIA, COZONACI DE CASĂ ŞI FRUCTE EXOTICE

Suzana Andreiaş îşi aminteşte cum odată n-a făcut cozonac de Paşti pentru familia Ceauşescu: „Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Şi în ziua aceea, de Paşti, au venit la Snagov. Ouă roşii făcusem şi pentru ei, şi pentru mine. În casă era cozonac de la Sector, frumos aranjat pe tavă. «De unde este cozonacul ăsta?», mă întreabă tovarăşul. De la Sector, îi spun. «Tu n-ai făcut?». N-am făcut! Mi-a fost ruşine să-i spun că pentru mine am făcut şi pentru ei nu. «Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac până ne întoarcem!». În două ore am făcut cozonac acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, când am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie”, a povestit aceasta pentru ziarul Adevărul.

O sărbătoare de Paşte în casa Ceauşeştilor nu era deloc un spectacol fastuos. Ba chiar era o întâlnire strict de familie. Aceştia ţineau sărbătorile în sufrageria mică, de lângă bucătărie. Aveau pe masă ouă, cozonaci, miel. Alături de ouă încondeiate la Agapia aşezau multe fructe exotice.