Pe 1 Decembrie 1918, se scria una dintre cele mai importante pagini din istoria României. Deşi avea loc Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, singurele imagini care se păstrează din timpul evenimentelor au fost realizate de Samoilă Mârza, ajuns "fotograful Unirii" din întâmplare.
În această zi specială, la "Neatza", Cătălin Oprişan a prezentat pe scurt povestea lui Samoilă Mârza.
CINE A FOST SAMOILĂ MÂRZA
Mârza s-a născut pe 18 septembrie 1886, într-o familie de ţărani români din Galtiu, comuna Sântimbru, Alba. A urmat şase clase primare la şcoala din Galtiu, apoi a plecat la liceu în Alba Iulia. Ulterior, între 1909 şi 1911, a fost trimis de către părinţi în ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a învaţat cum se mânuieşte un aparat. Această experienţă avea să îi schimbe viaţa radical! În timpul Primului Război Mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.
Avea 32 de ani când se înfăptuia Marea Unire de la 1918, iar cu patru zile înainte se întorsese din război, în satul natal Galtiu. În dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut câteva fotografii cu sătenii care mergeau la Marea Adunare Naţională.
Mârza a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.
Mârza a ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, dar cu speranţă în suflet, fără să se gândească la faptul că urma să aibă un rol crucial în cadrul acestui eveniment.
Istoricul Liviu Zgârciu povestea, în 2013, pentru Mediafax, că Samoilă Mârza a ajuns "fotograful Unirii" dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.
"Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional (permisul de acces la adunarea din Sala Unirii - n.r.) şi din sală nu există nicio fotografie. Din fericire, a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia", a explicat Zgârciu.
Alba Iulia, 1 decembrie 1918. Mulţimile venite la Marea Adunare Naţională
Alba Iulia, 1 decembrie 1918. Mulţimile venite la Marea Adunare Naţională
Declaraţia de la Alba Iulia, citită de Iuliu Hossu
La începutul anului 1919, Samoilă Mârza şi-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, menţionat şi în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie. Albumul a fost prezentat de către delegaţia română şi la Conferinţa de pace de la Versailles. Exemplare au fost trimise şi regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, generalului francez Henri Mathias Berthelot şi altor personalităţi ale vremii.
Deşi datorită lui avem singurele fotografii de la unul dintre cele mai importante evenimente din istoria României, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase clipele unice. În 1967, prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, a reuşit să achiziţioneze de la Samoilă Mârza aparatul şi clişeele trase la Marea Unire. De ce le-a vândut? Din cauza lipsurilor materiale…
Un an mai târziu, Mârza a realizat un nou album asemănător celui din 1919, pe care intenţiona să-l ofere oficialităţilor din acea vreme, însă nu a mai apucat, dându-şi ultima suflare pe 19 decembrie 1967…
Fotografiile lui Samoilă Mârza au ajuns celebre, dar câte persoane au auzit de povestea "fotografului Unirii"???
