Viața rusaliilor, numite și efemeride, este de numai o zi, iar oamenii trăiesc un secol, dacă sunt norocoși, însă care este cel mai bătrân organism de pe planetă? Pentru oamenii de știință, determinarea cu acuratețe a vârstei oricărei specii care trăiește de multă vreme pe planetă este o sarcină foarte dificilă, o muncă ce poate fi comparată cu cea de detectiv.
Potrivit directorul parcului dendrologic din cadrul Grădinii Botanice Kew din Londra, Tony Kirkham, această activitate presupune investigarea înregistrărilor și a mențiunilor din documente vechi, dar și consultarea unor opere de artă. "În primul rând, se pot evalua înregistrările existente pentru a afla dacă un copac creștea într-un anumit loc și la o anumită dată. Apoi, se pot căuta picturi și obiecte de artă pentru a vedea dacă arborele era prezent. Însemnări vechi cu caracter ritual oferă informații destul de clare legate de arborii bătrâni, în special de cei importanți", a declarat acesta pentru sursa citată.
O veche metodă de calculare a vârstei unui arbore este prin numărarea inelelor din trunchiul său — un inel pe an de creștere. Este un proces numit dendrocronologie care funcționează însă numai în cazul anumitor specii de copaci care au un ciclu anual de creștere. Problema evidentă o reprezintă faptul că pentru aceasta este necesară tăierea copacului respectiv.
Specialiștii în arboricultură reușesc însă să evite acest deznodământ forând în interiorul trunchiului și prelevând o mostră din profunzimea sa astfel încât să se poată număra inelele fără a provoca moartea arborelui. Este o activitate delicată, iar potrivit lui Kirkham uneori se petrec accidente, precum cel care a avut loc în anii '60 când sfredelul unuia dintre oamenii de știință s-a rupt în timpul operațiunii de datare a unui pin. Ca urmare, copacul a fost tăiat și s-a descoperit, după numărarea inelelor sale, că acesta avea 5.000 de ani. "A fost un lucru teribil, însă atât de multă știință a izvorât din acea situație", a subliniat cercetătorul care a adăugat că de atunci au fost identificați "arbori la fel de bătrâni, chiar și mai bătrâni".
O echipă de cercetători din Statele Unite ține o evidență, numită Lista Vechimii, în care sunt menționați arborii străvechi datați în mod oficial. Printre aceștia se numără un smochin din Sri Lanka, ce are cel puțin 2.222 de ani, un chiparos patagonez din Chile, de 3.627 de ani, la fel de vechi ca monumentul Stonehenge, dar și un pin din Marele Bazin din Munții Albi din California, Statele Unite, numit Methuselah, care are o vârstă de 4.850 de ani. Însă, cel mai bătrân copac de pe listă, un pin aparținând aceleiași specii, Pinus longaeva, din aceeași zonă, are, conform datărilor, 5.067 de ani, fiind în viață pe vremea când egiptenii din Antichitate au început să ridice piramidele.
Dar este acesta cel mai longeviv organism de pe planetă? Depinde de definiția acestui cuvânt, precizează BBC. În Parcul Național Fishlake din Utah, Statele Unite, trăiește un plop tremurător pe care puțină lume l-ar cataloga drept "copac". Acesta este un arbore clonal numit "Pando", care este atât de mare încât poate fi ușor confundat cu o pădure. În ciuda faptului că Pando atinge o dimensiune aproape cât cea a Cetății Vaticanului, s-a extins de la o sămânță și, de-a lungul anilor, s-a transformat într-o rețea de rădăcini ce susțin circa 50.000 de copaci. Estimarea vârstei acestora este, însă, problematică, după cum susține profesor Karen Mock de la Universitatea de Stat din Utah, specializată în acest arbore, deoarece copacii clonali cresc în toate direcțiile și se regenerează continuu. Prin urmare, o mostră prelevată din mijlocul trunchiului nu poate oferi indicii privind vârsta reală a întregului arbore.
Conform unui proces imprecis de datare, realizat prin asocierea dintre vârstă și dimensiune, Pando ar avea între câteva mii și 80.000 de ani. O nouă tehnică, ce ia considerare numărul de mutații ADN petrecute de-a lungul timpului, oferă oamenilor de știință o speranță pentru determinarea vârstei acestui copac remarcabil, remarcă sursa citată.
Există, însă, un organism nemuritor pe Pământ? Nu, potrivit expertului în îmbătrânire Joao Pedro de Magalhaes de la Universitatea din Liverpool, Marea Britanie. "Toate organismele mor, așadar nu există nici o specie nemuritoare per se", susține acesta. "Sunt specii complexe de vertebrate care par să nu îmbătrânească, precum țestoasa de Galapagos ori salamandra olm. Spun "par să nu îmbătrânească"; nu le-am studiat pe niciuna dintre ele timp de 500 de ani", a precizat specialistul.
Magalhaes a explicat că perioada de viață depinde de zonă, de nișa din mediul de viață. Astfel, organismele aflate în vârful lanțului trofic au foarte puțini prădători, așadar au mai multe șanse să trăiască mai mult și să transmită generațiilor următoare această însușire.
De asemenea, temperatura scăzută din mediul înconjurător joacă un rol important. Acesta este cazul buretelui de sticlă din Antarctica, care deține titlul de "cel mai longeviv animal" având o durată de viață estimată la 15.000 de ani. "Nu știm sigur", admite însă doctor Magalhaes. "Pentru că, evident, nimeni nu a trăit ca să îi verifice în urmă cu 15.000 de ani", a subliniat acesta.
Totuși, cel mai bătrân organism viu de pe Pământ, datat cu exactitate, rămâne pinul din Marele Bazin. Atât Pando cât și buretele de sticlă pot avea o vârstă mult mai înaintată decât Pinus longaeva, însă vechimea lor este presupusă pe baza unor măsurători inexacte, precizează sursa citată.
Atât profesor Tony Kirkham cât și Karen Mock sunt totuși de acord că mai sunt multe de descoperit în această privință și că cel mai bătrân organism viu de pe planetă aproape cu certitudine nu a fost încă identificat.
Ce legătură are muzica lui Mozart cu strugurii? Una mare se pare! „Dacă vacile din Wisconsin dau mai mult lapte atunci c... “Cerul nopţii” sunt plantele ce te vor face să le vrei imediat. Incredibilele flori arată ca o galaxie!...
