Urmărește A1 pe DiscoverSunt 32 de ani de la cel mai mare accident nuclear din istorie, Cernobîl. Iar efectele exploziei se resimt şi acum. Câţi au murit atunci? Şi câţi au dezvoltat malformaţii sau cancer? Cât de gravă a fost, de fapt, catastrofa de la Cernobîl? Şi până unde a contaminat norul radioactiv? Răspunsurile ni le dau, în exclusivitate pentru Observator, cei mai buni specialişti.
Iar pentru prima dată, o echipă de televiziune din România ajunge la Cernobil alături de un doctor român în ştiinţe.
Profesorul Ion Chiosilă, biolog şi doctor în ştiinţe, ne-a însoţit pentru a descoperi ce-a mai rămas în urma accidentului nuclear în zona de excludere a Centralei Nucleare. Igor, un supravieţuitor, a fost ghid pentru jurnaliștii Observator.
Pe stradă nu e nimeni!
În Cernobil nu miroase a nimic. Nici radiaţiile nu au miros. Pe stradă nu e nimeni. Clădirile arată ca după un atac chimic. Goale, murdare, dar întregi. Pe stradă trec numai camioanele care încă mai transportă deşeuri radioactive din zona dezastrului spre depozitare. Este ironic pentru că în ucraineană „kopaci" înseamnă „săpători". Şi strategia guvernului sovietic a fost ca, pentru a decontamina această zonă, să sape si sa îngroape în pământ structurile contaminate.
„Nu am voie să ating pământul, mi s-a spus foarte clar, ca să măsor trebuie să stau pe aceste cărămizi”, spune Sonia Simionov.
Pe jos sunt obiecte care arată clar că acolo au învăţat nişte copii. Nimeni nu are voie să le ia de jos. Fac parte din tabloul încă prea periculos, prea contaminat.
Pădurea Roşie, la trei kilometri distanţă de Centrală
Se văd în fundal mesteceni, se văd pini, care rezistă. Deşi doza este foarte mare. Natura reuşeşte să se refacă. Ar fi şi animale. Dar nu ies din pădure. Şi nu au nicio legătură cu cele care erau aici în urmă cu 32 de ani. Toate acele animale, din păcate, au fost omorâte pentru că erau radioactive şi ar fi putut contamina oamenii. Autorităţile se temeau de turbare. Ar fi fost o altă problemă.
Zona de lângă Centrală, însă, a fost decontaminată. Radioactvitatea este aproape de fondul natural. Sarcofagul va fi gata în toamna acestui an. Asta nu înseamnă că nu vor mai fi emisii. Reactorul 4 încă trebuie să se răcească. Produşii de fisiune din interior vor mai produce energie sute de mii de ani. Dar zona poate fi controlată. Prin păstrarea ei aşa cum este acum. Abandonată.
