Mii de credincioşi, veniţi la Brăila din toate colţurile ţării, stau la rând, încă de joi, în curtea Bisericii "Buna Vestire" şi pe strada care mărgineşte biserica, pentru a lua apă sfinţită din izvorul aflat sub Sfântul Altar, unic în România, ce se deschide o dată pe an, de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii.
Izvorul a fost deschis joi seară, după ce un sobor de preoţi a sfinţit apa izvorâtă de sub Sfântul Altar, care a fost strânsă de oamenii Parohiei în cinci căzi a o mie de litri fiecare, iar vineri, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească de sfinţire a Agheasmei şi de binecuvântare a apelor.
Apa Izvorului Tămăduirii, vechi de două secole, are proprietăti vindecătoare
Credincioşii, în cea mai mare parte vârstnici, au aşteptat ore întregi la rând să ia apă sfinţită, convinşi fiind că izvorul de la Brăila, vechi de aproape două secole, are proprietăţi vindecătoare.
Izvorul Tămădurii 2019. Cea mai puternică rugăciune către Maica Domnului
Pentru a veni în sprijinul credincioşilor, jandarmii brăileni au constituit patrule pedestre în preajma bisericii şi au instalat garduri de protecţie pentru a preveni busculadele şi a asigura protecţia oamenilor aflaţi la rând.
În prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în lucrarea mântuirii oamenilor. Creştinii ortodocşi vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Agheasma Mică.
Biserica din Brăila are trei altare și trei hramuri și este unică în lume
Biserica "Buna Vestire", ridicată pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este vestită în întreaga lume pentru apa sfinţită din izvorul tămăduitor, situat la 12 metri adâncime, sub Sfântul Altar, motiv pentru care, în fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, Brăila devine un centru al creştinismului răsăritean.
Biserica este unică în toată creştinătatea pentru faptul că are trei altare şi trei hramuri, Buna Vestire, Sfântul Gherasim şi Sfântul Ierarh Nicolae, izvorul despre care se crede că are proprietăţi miraculoase ieşind la iveală în timpul săpăturilor efectuate pentru fundaţia sfântului lăcaş
Clădirea bisericii este afectată de infiltraţii care i-au pus în pericol structura de rezistenţă, precum şi zidăria exterioară şi interioară, iar Parohia Româno-Elenă "Buna Vestire" a reuşit, anul trecut, cu sprijinul Arhiepiscopiei "Dunării de Jos", să acceseze un proiect european de 5 milioane de euro, pentru o reabilitare şi consolidare complexă a vestitului lăcaş de cult situat în centrul Brăilei, lucrări care vor dura până în 2021.
Piatra de temelie a bisericii a fost pusă pe 8 septembrie 1863, după ce Alexandru Ioan Cuza a aprobat construirea sfântului lăcaş pentru coloniştii greci şi pentru marinarii celor 800 de corăbii greceşti care soseau anual în Portul Brăila.
Edificiul, realizat în stil bizantin, cu puternice influenţe antice greceşti, gotice şi renascentiste, are aproximativ 44 de metri lungime şi 22 metri lăţime, lucrările de construcţie durând nouă ani.
Catapeteasma sfântului lăcaş este realizată în foiţă de aur, candelabrele, din cristal de Boemia, temelia, din piatră, iar pereţii, din cărămidă şi marmură.
Legenda Izvorului Tămăduirii: Mama ciobanului care și-a recăpătat vederea
Legenda Izvorului Tămăduirii de la Biserica Greacă spune că, demult, pe înserat, un cioban care îşi ducea oile de la păscut spre casă, era supărat şi îngândurat că mama lui orbise şi se ruga la Dumnezeu să-i dea acesteia sănătate. Deodată, în faţă, i-a apărut Maica Domnului şi i-a spus să construiască o mică troiţă lângă stejarul cel mai bătrân din zonă şi să o împodobească cu multe icoane şi, în fiecare seară când va trece pe acolo, să aprindă candela şi să se roage pentru ca mama lui să poată vedea. A doua zi, ciobanul s-a apucat de treabă şi, în trei zile, a terminat de construit mica troiţă. A observat, însă, că pe lângă construcţia făcută de el, un firicel de apă a apărut şi s-a apucat să sape un şanţ pentru ca apa să se poată scurge. Pentru că era foarte cald şi îi era sete, omul a băut din apa ce curgea şi, văzând că este rece şi bună la gust, a pus într-o sticlă să-i ducă şi mamei sale acasă să-i dea să bea şi să se spele pe faţă. La numai o săptămână după ce a băut din această apă, mama ciobanului s-a vindecat şi a început să zărească lumina zilei, conform legendei.
