Încet, dar sigur, sudul României se transformă în deșert. Agricultorii au declarat că zona supranumită ,,Sahara Olteniei”, cuprinsă între Calafat, Poana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, reprezintă imaginea perfectă pentru pericolele care ne pasc, dacă nu oprim defrisările. Specialiştii au declarat că problemele au început în momentul în care au fost tăiate pădurile.
Suprafețe extinse ar putea să devină, nu peste mult timp, peisaje demne de Africa de Nord, avertizează specialiștii. Numai în Dolj sunt peste 100.000 de hectare în curs de aridizare, zonă cunoscută drept „Sahara Olteniei” - un triunghi, pe hartă, între Craiova, Calafat și Corabia. Iar specialiştii spun că dunele înaintează în fiecare an cu o mie de hectare.
Cauza principală a acestui fenomen rar de deșertificare este defrișarea perdelelor de păduri, care opreau efectele aridității. Însă dacă în 1970 pădurile acopereau 12% din suprafața județului Dolj, acum ele mai ocupă doar 7%, iar cifra este în scădere.
„Până la sfârșitul secolului, vom avea creșteri în jur de patru grade, în anotimpul de vară, și în jur de trei-patru grade, în anotimpul de iarnă. Creșterile vor fi mai mari în anotimpurile solstițiale decât în cele de tranziție, ne arată modelele. Și aceste creșteri de temperatură vor fi însoțite de diminuarea precipitațiilor în sezonul cald”, spunea Roxana Bojariu, climatolog al ANM, în urmă cu cinci ani, urmârind să tragă un semnal de alarmă cu privire la un scenariu sumbru.
Terenul este nisipos Oamenii au declarat că agricultura este compromisă din cauza secetei în Sahara Olteniei, aşa că s-au orientat către culturile tropicale
Localnicii spun că acum pământul este complet neroditor. Nicio plantă nu își prinde rădăcinile în nisipul din „Sahara Olteniei”, așa că oamenii au renunțat să își mai investească banii în culturi sortite eșecului. Iar agricultorii care au rămas în zonă s-au reorientat spre culturile tropicale.
„Cultivăm fasole africană, cartofi dulci şi arahide în Sahara Olteniei. Terenul este nisipos la Dăbuleni şi nu vom reuşi niciodată să avem recolte bogate de porumb sau de grâu. Cum sistemul de irigaţii nu va mai fi pus la punct niciodată, trebuie să ne descurcăm fiecare cum putem. Înainte de Revoluţie, la noi în zonă se iriga totul. Acum, dacă o să mergeţi pe câmp, nu o să mai vedeţi nici urmă din acel sistem din perioada comunistă“, spune un agricultor.
La sfârșitul anului trecut, 400 de voluntari au plantat 5.000 de salcâmi pe terenul nisipos din Dolj, însă este nevoie de mult mai mult de atât, dacă vrem să salvăm zona de la transformarea într-un deșert în toată regula. Până când autoritățile vor lua măsuri pentru stoparea înaintării deșertului, în Dolj, acesta a început să ia forma unei fâşii late de aproape 30 de kilometri, care s-a întins pe terenuri unde erau livezi, vii şi culturi de cereale. Acum, doar la Dăbuleni se mai pot cultiva celebrii pepeni şi asta numai pentru că ei preferă terenurile nisipoase.
Specialiştii mai spun că, în următorii 50 de ani, câmpurile fertile din sudul României ar putea fi complet acoperite de nisip.
Incident cumplit pe șoseaua București-Pitești! O mașină a luat foc... Atenție, șoferi! Circulaţie restricţionată pe autostrada A1 din cauza unui autoturism care a luat foc!...
