Veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 4.454 lei în al treilea trimestru din 2018, iar cheltuielile totale au fost în medie de 3.891 lei lunar/gospodărie, reprezentând 87,4% din nivelul veniturilor totale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date joi publicităţii.
Potrivit sursei citate, la nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 1.713 lei pe persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.497 lei/persoană.
Conform INS, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.090 lei lunar pe gospodărie (1.573 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 364 lei lunar pe gospodărie (140 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,0% din veniturile totale ale gospodăriilor).
Banii care rămân, după plata facturilor, a utilităților și a bunurilor alimentare, sunt tot mai puțini
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,0%), veniturile din agricultură (2,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum şi veniturile în natură (8,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,8%).
Diferență uriașă între salariile bugetarilor și cele din mediul privat, în luna septembrie
Angajații la stat au primit în luna septembrie a anului 2018 un salariu dublu fața de cei din mediul privat, se arată în datele Institutului Național de Statistică. Mai exact, dacă un salariat la privat a obținut în medie 2.218 lei, un bugetar a încasat un venit mediu de 4.235 lei, de unde rezultă o diferență de 2.017 lei.
INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.
Potrivit INS, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, cumpărării de terenuri şi a echipamentului necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc., deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,6%).
Cei mai mulți bani pe produsele alimentare şi băuturile nealcoolice
INS menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum. Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul 3 din 2018, în medie, 31,8% din consumul gospodăriilor.
De asemenea, INS precizează că veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei). Cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.
