Ce mâncau bunicii în timpul Postului Crăciunului. Preparatele simple care aproape au dispărut din bucătăriile românilor

Urmărește A1 pe Discover

Înainte ca rafturile magazinelor să fie pline de produse vegetale, alternative la carne și dulciuri de post, bunicii noștri pregăteau mâncăruri simple, folosind ingredientele pe care le aveau în gospodărie. Fasolea, varza murată, cartofii, prunele afumate, gutuile și dovleacul erau nelipsite din bucătărie în cele 40 de zile de post dinaintea Crăciunului.

Multe dintre aceste preparate erau realizate după rețete transmise din generație în generație, iar unele dintre ele au ajuns astăzi să fie tot mai rar întâlnite pe mesele românilor. Nu aveau ingrediente sofisticate și nici nu necesitau tehnici complicate de preparare. Se bazau pe legume păstrate peste iarnă, fructe uscate, cereale și produse din propria gospodărie.

Ce mâncau bunicii în timpul Postului Crăciunului

Potrivit informațiilor prezentate de Institutul Cultural Român despre obiceiurile alimentare de iarnă, în trecut, postul era respectat cu strictețe, iar alimentația se adapta în funcție de anotimp și de resursele disponibile. Tocmai de aceea, bucătăria românească tradițională a păstrat numeroase rețete de post, unele dintre ele aproape uitate în prezent, notează Institutul Cultural Român.

Mâncarea de prune afumate, una dintre rețetele uitate ale bunicilor

Un preparat care poate părea neobișnuit astăzi, dar care era întâlnit în gospodăriile de altădată, este mâncarea de prune afumate. Fructele erau uscate și păstrate pentru lunile reci, fiind folosite atât la deserturi, cât și la feluri principale.

Rețeta tradițională presupunea fierberea prunelor afumate împreună cu ceapă și orez. Se adăugau puțin ulei, sare și zahăr, în funcție de gust, iar preparatul era lăsat la foc mic până când ingredientele se combinau. Rezultatul era o mâncare cu gust dulce-acrișor și o aromă specifică fructelor afumate.

În unele gospodării, aceasta era servită cu murături, precum castraveții murați sau gogonelele. Preparatul este documentat și în rețetele prezentate de Radio România Internațional, inclusiv în bucătăria mănăstirească..

Chisălița, desertul simplu pregătit din fructe uscate

Chisălița era una dintre mâncărurile specifice perioadei de post și se pregătea din fructe uscate, în special prune. În funcție de regiune, rețeta putea avea mai multe variante.

Oamenii foloseau fructele păstrate peste toamnă, pe care le fierbeau până obțineau o compoziție consistentă, dulce-acrișoară. În anumite zone, chisălița era pregătită inclusiv din zeama rămasă după fierberea și prelucrarea prunelor pentru obținerea țuicii.

Preparatul putea fi consumat rece, alături de mămăligă sau mălai. Era o modalitate ingenioasă de a valorifica fructele și de a obține o mâncare hrănitoare din ingrediente care se găseau deja în gospodărie.

Mâncarea de gutui, o combinație dulce-acrișoară

Gutuile nu erau folosite doar pentru dulceață sau compot. În bucătăria tradițională românească, acestea deveneau și ingredientul principal al unor mâncăruri de post.

Rețeta era simplă: gutuile se spălau, se tăiau felii sau cubulețe și se rumeneau ușor în puțin ulei. Ulterior, se adăuga apă, iar fructele erau lăsate să fiarbă până se înmuiau. Pentru un gust mai dulce, gospodinele adăugau zahăr caramelizat, iar sosul putea fi îngroșat cu puțină făină.

Mâncarea de gutui putea fi servită atât caldă, cât și rece. Era specifică mai ales Munteniei și reprezenta o soluție pentru folosirea fructelor care rezistau bine în timpul iernii. Rețeta este prezentată și în arhiva culinară Radio România Internațional.

Fasolea făcăluită cu usturoi, nelipsită din meniul de post

Fasolea era unul dintre cele mai importante alimente din gospodăriile românilor. Se păstra ușor peste iarnă, era sățioasă și putea fi transformată în numeroase preparate.

Una dintre rețetele cunoscute era fasolea făcăluită, pregătită din boabe fierte și zdrobite până deveneau o pastă fină. Se adăuga usturoi pisat, sare și, în funcție de preferințe, puțin ulei.

Deasupra se putea pune ceapă călită, iar preparatul era servit cu murături și pâine de casă. În alte gospodării, fasolea era consumată simplă, fiartă sau sub formă de ciorbă, cu legume și zarzavaturi.

Tradiția preparării mâncărurilor din fasole și alte leguminoase este documentată și în patrimoniul cultural imaterial al Republicii Moldova, unde sunt menționate inclusiv preparatele din fasole zdrobită cu usturoi.

Dovleacul copt sau fiert, desertul ieftin și gustos al iernii

Înainte ca prăjiturile și dulciurile din comerț să devină accesibile tuturor, dovleacul era unul dintre ingredientele folosite frecvent pentru deserturile de post.

Bunicile îl coceau în cuptor, în bucăți mari, până când miezul devenea moale și dulce. Nu era nevoie de zahăr sau de alte ingrediente sofisticate. Dovleacul putea fi consumat ca atare sau folosit pentru umpluturi de plăcinte și alte preparate.

În unele regiuni, se fierbea și se servea alături de alte fructe uscate. Era un aliment ușor de păstrat și valorificat în sezonul rece, iar prepararea lui nu presupunea cheltuieli mari.

Dovleacul copt și fiert este menționat printre alimentele tradiționale consumate în timpul Postului Crăciunului.

Sarmalele de post cu orez și ciuperci

Nici sarmalele nu lipseau din bucătăria bunicilor în perioada postului, însă rețeta era diferită de cea pregătită pentru masa de Crăciun.

În locul cărnii tocate, gospodinele foloseau orez, ceapă, morcov și, uneori, ciuperci. Compoziția era învelită în foi de varză murată și fiartă încet, într-o oală, alături de bulion, cimbru și foi de dafin.

Varza murată era un ingredient de bază în gospodăriile de altădată, fiind pregătită toamna și păstrată în butoaie pentru lunile de iarnă. Pe lângă faptul că oferea gust preparatelor, permitea pregătirea unor mâncăruri consistente fără ingrediente costisitoare.

Turtele cu mac, dulcele pregătit în așteptarea Crăciunului

Un alt preparat tradițional, întâlnit mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă, era reprezentat de turtele cu mac.

Acestea se pregăteau din foi subțiri de aluat, coapte și apoi înmuiate în apă îndulcită sau într-un sirop. Între straturi se adăuga mac măcinat, uneori amestecat cu zahăr sau miere.

Turtele erau pregătite în special pentru Ajunul Crăciunului și aveau o semnificație aparte în tradiția alimentară. În anumite comunități, erau așezate pe masa de sărbătoare alături de grâu fiert, fructe uscate și alte preparate fără ingrediente de origine animală.

Rețetele bunicilor, o parte din gastronomia tradițională românească

Mâncărurile pregătite în timpul Postului Crăciunului arată cât de ingenioși erau oamenii în bucătărie. Cu ingrediente puține și resurse limitate, gospodinele reușeau să pregătească meniuri variate, folosind legume din grădină, fructe conservate și cereale păstrate peste iarnă.

Multe dintre aceste rețete au fost înlocuite de preparate moderne, însă unele continuă să fie pregătite în anumite zone ale țării și în gospodăriile care păstrează obiceiurile vechi. Dincolo de gust, ele reprezintă o parte importantă a patrimoniului culinar românesc și amintesc de o perioadă în care nimic din ceea ce oferea gospodăria nu era irosit.