De sărbătoarea Sfântului Ilie, ocrotitorul recoltelor și aducătorul de ploi, sunt legate și anumite superstiții, câteva activități fiind considerate aducătoare de ghinion, în ziua de 20 iulie.
Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord a lui Istrael, cu mai bine de 800 de ani înaintea lui Hristos. Sf. Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul lui Aaron).
Cunoscut ca cel ce a adus prin rugăciunea sa seceta asupra poporului din Israel și apoi ploaia care a salvat poporul de la moarte, Sfântul Ilie a ajuns să fie cinstit și ca cel ce aduce ploi.
Se crede că Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.
Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului Ilie.
De Sfântul Ilie, nu se lucrează, de teama pagubelor ce ar putea fi provocate de trăsnete, ploaie, grindină.
De asemenea, se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi este bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună.
În unele zone din Moldova, de Sfântul Ilie se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, acestea vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.
Se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.
