Misterul morții directoarei de la muzeul "Iulia Haşdeu" se adâncește. Ce a descoperit în urmă cu câteva luni

Urmărește A1 pe Discover

Descoperire şocantă în judeţul Prahova! Directoarea muzeului "Iulia Haşdeu" din Câmpina a fost găsită spânzurată, aseară. Jenica Tabacu avea 50 de ani, iar de 20 se afla la conducerea acestei instituţii.

Familia a fost cea care a făcut descoperirea șocantă și a alertat serviciul 112. Din păcate, însă, eforturile medicilor de a o salva au fost în zadar.

Deocamdată nu se ştie care este motivul pentru care Jenica Tabacu ar fi recurs la acest gest şi nici dacă a lăsat un bilet de adio.

Cine a fost Jenica Tabacu

Din 1995 şi până în 1998 a fost muzeograf la Muzeul pe care avea să-l conducă de la finele anilor 90 şi până în prezent.

Aproape toată cariera Jenica Tabacu s-a axat pe studiului operei şi vieţii savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu, dar nu a ignorat nici activitatea culturală a fiicei acestuia, Iulia.

În 2006 a devenit doctor în filologie ”Magna cum laudae” cu tema: ”Viaţa şi activitatea lui B.P. Haşdeu între anii 1888-1907”.

În prezent, era preocupată să traducă şi să publice manuscrisele “spiritiste” ale lui Bogdan Petriceicu Haşdeu. Familia îi cunoștea pasiunea pentru celebrul muzeu, cu tainele lui legate de spiritism, acolo unde foarte mulți spuneau că se petrec fenomene inexplicabile

„În dimineața zilei de 4 iulie 2015, ne uitam pe carmerele de supraveghere și am zărit trei globuri luminoase care se tot plimbau printre lucrările expuse într-un demisol al castelului. Inițial am crezut că sunt raze de lumină, dar era întunecat. Colegii mei au intrat pe rând să vadă ce se întâmplă. Globurile erau perfect rotunde și se plimbau în jurul acestor obiecte. Colegii mei nu au văzut nimic, doar camerele au surprins prezența lor acolo. Noi simțim că există ceva, există și semne care apar în anumite situații. Au fost paznici care ne spuneau că în timpul nopții s-a auzit pianul”, declara aceasta în urmă cu un an.

În paralel cu studiul operei savantului, Jenica Tabacu s-a luptat să păstreze în poprietatea statului castelul spiritist de la Câmpina după ce urmaşi ai familiei au revendicat în instanţă valoroasa construcţie. Procesul, care a durat zeci de ani, a fost câştigat de administraţia câmpineană, însă marele merit i-a aparţinut directorului muzeului.