Urmărește A1 pe DiscoverTrei persoane au fost duse la auderi în urma percheziţiilor desfăşurate miercuri în Bucureşti şi în Buşteni, dar liderul grupării a fost singurul reţinut.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu Oficiul Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate au făcut, miercuri, cinci percheziţii domiciliare, în municipiul Bucureşti şi oraşul Buşteni, într-o cauză vizând destructurarea unei grupări specializate în falsificare de monedă, complicitate la falsificare de monedă, punerea în circulaţie de valori falsificate, complicitate la punerea în circulaţie de valori falsificate, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, complicitate la deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, înşelăciune şi complicitate la înşelăciune.
Potrivit DIICOT, în acest caz există suspiciunea rezonabilă că, în primăvara anului 2014, trei persoane au constituit o grupare pentru falsificare de monedă, punerea în circulaţie de valori falsificate, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori şi înşelăciune, grupare ce îşi desfăşoară activitatea şi în prezent. Gruparea ar fi falsificat, din datele de până acum, 17.065 bancnote din cupiura de 100 de lei, prejudiciul în cauză ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei.
”Liderul grupului infracţional avea rolul de a îi coordona pe ceilalţi membri, fiind implicat în procurarea/deţinerea de materiale şi instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede şi punerea acestora în circulaţie, inducând astfel în eroare mai multe persoane. În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reuşit să producă cele mai bune falsuri din istoria României şi să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume”, arată DIICOT.
Anchetatorii au monitorizat plasarea acestor bancnote, iar ca urmare a calităţii superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer şi având imitate toate elementele de siguranţă destinate publicului (inclusiv microperforaţiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care îşi schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), falsul era aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a fost denumit generic ”SUPER LEU”.
”Evoluţia acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulaţie de momentul identificării bancnotei. În toate situaţiile în care erau identificaţi martori (casieri ai unităţilor comerciale sau alte altor instituţii financiare – bănci comerciale) nici unul nu a putut oferi suport informaţional întrucât nu şi-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals”, mai arată DIICOT.
Sursa : news.ro
Viitura de pe Prut a ajuns în România; apa a depăşit cu 2 metri cota de pericol. Locuinţele din lunca inundabilă a râulu... Revenirea la normalitate, imposibilă în România! Ministrul Sănătății, noi lămuriri: ”Transmiterea comunitară accentuată ...
