Mersul trenurilor 2019. Ce se întâmplă cu viteza trenurilor după modernizarea căii ferate

Urmărește A1 pe Discover

Mersul trenurilor 2019. Ce se întâmplă cu viteza trenurilor după modernizarea căii ferate. Află din articolul a1.ro, cum este influențat mersul trenurilor în România de modernizarea căilor ferate. Care este viteza trenurilor în România.

Mersul cu trenul era în trecut o plăcere, azi e o necesitate, iar în curând poate deveni istorie din cauza condițiilor precare de primire a călătorilor, dar și a vitezei scăzute cu care trenurile circulă. Chiar dacă se încearcă modernizarea căilor ferate, după ce acestea au loc, viteza de circulație, în loc să se îmbunătățească, scade. Acesta e rezultatul în cazul trenurilor de marfă.

Lucrările duc la reduceri ale capacității de circulație, iar Portul Constanța, în loc să fie mai accesibil rămâne, dimpotrivă, mai izolat. Amedeo Neculcea, directorul al Grup Feroviar Român, unul dintre operatorii feroviari importanți pentru transport de marfă, a prezentat aceste rezultate marți, 5 martie.

Noul studiu indică o analiză comparativă a situației liniei feroviare Palas Constanța – Fetești în anii 1990 și 2018. Analiza face referire la vitezele de parcurs ale trenurilor de marfă, posibilitățile de garare ale trenurilor în stații, dar și întârzierile cauzate garniturilor de marfă de trecerea unui tren de călători.

Lucrările de modernizare au cuprins inclusiv dezafectarea unui număr important de linii în stațiile de cale ferată. „La Feteşti în 1990 erau 22 linii, în 2018 tot 22 linii, dar o parte au fost înjumătăţite. La Ovidiu din 6 linii am pierdut una, la Dunărea din şase am pierdut 2, la Cernavoda Pod din şapte am pierdut două. Saligny a rămas acelaşi, în Mircea Vodă din şapte am pierdut 2, în Medgidia din 35 am pierdut 17 linii, în Dorobanţu din 11 am pierdut trei, în Basarab din şapte am pierdut una, în Valul lui Traian din 40 am pierdut 32 linii. În Palas din 56 de linii am pierdut 27 linii. Dacă facem sinteză, vedem că de la 203 linii în 1990 am ajuns la 116, deci am pierdut 43%din dispozitivele de linii”, a declarat marți Neculcea.

În cazul în care un tren de persoane, ce are o prioritate mai mare decât cel de marfă, traversează o stație de cale ferată, atunci accesul sau staționarea trenului de marfă vor fi perturbate în grad mult mai mare decât în 1990.

În rețeaua gestionată de CN CFR sunt peste 440 de restricții de viteză și, din cauza lor, viteza medie comercială a trenurilor Regio este de 39 km/h, în timp ce la InterRegio media este de 55 km/h. Datele transmise de CFR indică faptul că pe magistralele București-Oradea și Bucureșți - Timișoara sunt cele mai multe restricții.

Dat fiind că numărul trenurilor Regio este de trei ori mai mare decât al trenurilor InterRegio, media de viteză este în jurul a 43-45 km/h, net inferior situației dinainte de 1989 când putem estima că media pe întreaga rețea era în jurul a 65-70 km/h, nu doar fiindcă restricțiile erau mai puține, ci și fiindcă existau mai multe trenuri cu rangul de Rapid.

Amedeo Neculcea declară: “Am luat livretele (grafice de circulație - n.red.) din anii 90 şi cele din 2018. Ce observăm? Că în 1990 secţiunea era parcursă de un tren de călători în 56 de minute acum în 43 de minute, deci a scăzut timnpul cu 24 la minute. La Marfă timpul a crescut cu 7% de la 98 de minute la 105 minute şi nu poate explică nimeni de ce”.

Anul acesta CFR a programat lucrări pentru ridicarea a 192 de RV. Restricțiile de viteză care se pot introduce pe parcursul anului sunt influențate de volumul de trafic derulat, de factorii de mediu sau de starea infrastructurii, care este permanent verificată de personalul de specialitate.

Directorul general al CN CFR, Ion Gavrilă, a declarat că obiectivul CFR este să elimine anual aproximativ un sfert dintre restricțiile de viteză. El spunea că anual se pot adăuga aproximativ 5% restricții noi, dar scopul este ca până în 2025 să fie eliminate o mare parte dintre restricțiile din rețeaua gestionată de companie.

Sursă foto: hepta.ro