Pastorala Prea Fericitului Parinte Patriarh Daniel

Cu prilejul sarbatorii Nasterii Domnului Iisus Hristos, Prea Fericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, adreseaza tuturor credinciosilor un cuvant de invatatura si urari traditionale, indemnand totodata la rugaciune de multumire catre Dumnezeu si de iertare pentru noi si semenii nostri romani de pretutindeni. (Din ratiuni de spatiu, vom reda doar fragmente din pastorala Parintelui Patriarh).

Publicat: Sambata, 25 Decembrie 2010, 00:00 | Actualizat Luni, 02 Iulie 2012, 05:03

"Acestea toate s-au facut ca sa se implineasca ceea ce s-a zis prin proorocul care zice «Iata, Fecioara va avea in pantece si va naste fiu si vor chema numele Lui Emanuel, care se talcuieste Cu noi este Dumnezeu»"
(Matei 1, 22-23, cf. Isaia 7, 14)

Preacuviosi si Preacucernici Parinti,
Iubiti frati si surori in Domnul,
Sarbatoarea Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos ne arata iubirea milostiva si nemarginita a lui Dumnezeu pentru oameni. Hristos este Dumnezeu-Omul prezent in mijlocul oamenilor, pentru ca oamenii sa poata fi partasi la viata si iubirea vesnica a Preasfintei Treimi.

Incepand cu ziua de 20 decembrie, cand serbam Inaintepraznuirea Nasterii Domnului, si pana la 31 decembrie, ziua Odovaniei acestei sarbatori, cantarile liturgice ale Bi¬sericii Ortodoxe ne indeamna sa ne minunam cu mintea si sa ne bucuram cu inima de taina iubirii lui Dumnezeu pentru noi, oamenii, aratata in Nasterea lui Hristos din Sfanta Fecioara Maria.

Cel ce Se naste ca om din Fecioara este Unul din Sfanta Treime: "Betleeme, gateste-te spre intampinarea Fecioarei Maria si a Maicii lui Dumnezeu. Ca iata vine la tine purtand Prunc pe Hristos, Cel pururea impreuna cu Tatal Cel fara inceput si cu Duhul, pe Care in pestera Il va naste si dupa nastere iarasi se va arata fecioara". (Idem, "Utrenia" din 23 decembrie, Sedealna, p. 368)

Articolul continuă după reclamă

Pentru a binevesti in acelasi timp smerenia si slava lui Hristos, Biserica vede deodata in El pe robul si pe Stapanul, pe omul pamantean si pe Imparatul cerurilor: "Astazi Se naste din Fecioara Cel ce are (tine) in mana toata faptura. Cu scutece ca un prunc este infasat, Cel ce din fire este nepipait (inaccesibil). In iesle este culcat Dumnezeu, Cel ce a intarit cerurile de demult, intru inceput. La san cu lapte este hranit, Cel ce a plouat in pustiu mana poporului. Pe magi cheama Mirele Bisericii. Darurile acestora le primeste Fiul Fecioarei. Inchinamu-ne Nasterii Tale, Hristoase! Invredniceste-ne sa vedem si dumnezeiasca Aratarea Ta (Botezul)!". (Idem, "Randuiala Ceasurilor imparatesti" din 24 decembrie, "Ceasul al IX-lea", Slava... glasul 6, p. 420)