Primăria Capitalei anunţă că începe proiectarea pentru lucrările de reabilitare şi modernizare ale casetei aflate sub cuva râului Dâmboviţa

Urmărește A1 pe Discover

Primăria Capitalei anunţă că începe proiectarea pentru lucrările de reabilitare şi modernizare ale casetei aflate sub cuva râului Dâmboviţa. Astfel, va fi reabilitată caseta pe o lungime de peste zece kilometri, unele din racordurile colectoarelor principale la casetă, vor fi reconformate sau construite peste 20 de accesuri tehnologice de vizitare şi vor fi reabilitatea sau reconstruite staţiile de pompare a apei din dren de la Eroilor, Operetă şi Mihai Bravu. Contractele de lucrări au o durată de proiectare şi execuţie de 24 de luni.

Primarul General, Gabriela Firea, a semnat, împreună cu reprezentanţii Asocierii Construcţii Erbasu SA-Gemite RO SRL, două contracte de proiectare şi execuţie pentru ambele loturi ale contractului de lucrări "Reabilitarea Casetei şi sistemului său principal de drenare pe partea stângă a Casetei (în sectoarele Ciurel - Unirii - Vitan)" - CL4 din cadrul proiectului "Finalizarea Staţiei de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (Casetă) în Municipiul Bucureşti - Etapa II”, se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de Primăria Capitalei.

"Facem astăzi încă un pas esenţial pentru reabilitarea reţelei de canalizare din municipiul Bucureşti, prin demararea unor ample lucrări de modernizare şi reparaţii structurale ale casetei aflate sub cuva râului Dâmboviţa. Se va lucra în subteran pe o lungime de peste 10 kilometri şi se vor reabilita sau reconstrui staţiile de pompare a apei de la Eroilor, Operetă şi Mihai Bravu. Prin realizarea acestor lucrări se va reduce nivelul de infiltraţii în acest colector, ceea ce înseamnă beneficii clare pentru sănătatea populaţiei, precum şi pentru mediu, conform directivelor europene. Subliniez faptul că este pentru prima dată, în ultimele decenii, când administraţia locală reabilitează reţeaua de canalizare a Bucureştiului şi atrage fonduri europene pentru derularea acestui proiect major de investiţii, esenţial pentru Capitală", a afirmat primarul general, Gabriela Firea, conform comunicatului.

Prin realizarea lucrărilor pe cele două loturi se asigură reabilitarea Casetei pe o lungime de circa 10,3 km, a unora din racordurile colectoarelor principale la Casetă, reconformarea a 4 accese tehnologice de vizitare existente şi construirea a 19 accese noi, reabilitarea sau reconstruirea staţiilor de pompare a apei din dren de la Eroilor, Operetă şi Mihai Bravu. Contractele de lucrări au o durată de proiectare şi execuţie de 24 de luni, la care se adaugă 60 de luni perioada de notificare a defectelor.

Oferta declarată castigătoare a contractului de achiziţie publică pentru Lotul 1 -"Reabilitarea Casetei şi a sistemului său principal de drenare de pe partea stangă a Casetei în sectorul Ciurel-Unirii" a fost cea depusă de ofertantul Asocierea Construcţii Erbaşu SA-Gemite RO SRL, cu o propunere financiară de 83,502.675,02 lei (fără TVA). Acelaşi ofertant a fost desemnat castigător pentru lotul 2 - "Reabilitarea Casetei şi a sistemului său principal de drenare de pe partea stangă a Casetei în sectorul Unirii-Vitan", valoarea contractului fiind de 106.140.549,80 lei (fără TVA).

Potrivit Primăriei Capitalei, în cadrul proiectului finanţat din fonduri europene, prin POIM, se află în derulare încă patru contracte de lucrări ce vizează extinderea staţiei de epurare a apelor uzate Glina cu treapta secundară şi terţiară, de construcţie a incineratorului pentru nămolul rezultat din procesul de epurare, lucrări în subteran de reabilitare a Casetei pe sectoarele Vitan-NH Popeşti şi NH Popeşti-Glina, a colectoarelor principale de canalizare A0 şi B0, precum şi de reabilitare/extindere a reţelelor de canalizare din cartierele Cotroceni, Regina Maria şi Tineretului".

"Totodată, în cadrul lucrărilor la Incineratorul de nămol, au fost finalizate lucrările de excavaţii, de execuţie şi testare a coloanelor de beton necesare pentru imbunătătirea rezistenţei solului pentru toate obiectele incineratorului de nămol şi au fost executate parţial lucrările de turnare a radierului. Pentru bazinele de aerare din cadrul staţiei de epurare au fost realizate lucrări de terasamente, precum şi 94% din coloanele de material granular ce au rolul de a stabiliza solul. La decantoarele secundare au început lucrările de decopertare strat vegetal şi cele de săpătură generală. La sfârşitul lunii iunie se înregistra un progres fizic global de 11,41%", scrie în comunicat.

De asemenea, au fost realizate trei sisteme de descărcare a apelor provenite din lacurile Titan, Tineretului şi Carol în cuva superioară a râului Dâmboviţa care asigură reducerea aportului de apă neuzată (apă freatică, apă meteorică) care ajung în staţia de epurare ape uzate Glina. Anul trecut au fost încheiate lucrările de racordare la reţeaua electrică a staţiilor de pompare din sistemul de descărcare a apelor provenite din lacurile Titan, Tineretului şi Carol în cuvă superioară a râului Dâmboviţa. S-au continuat lucrările realizate în condiţii extrem de grele, în subteran, pentru reabilitarea colectoarelor istorice de canalizare A0 şi B0, fiind finalizate nouă tronsoane, reprezentând un progres fizic de aproximativ 47%.

Valoarea totală a proiectului "Finalizarea Staţiei de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (Caseta) în Municipiul Bucureşti – Etapa II” este de 1.738.198.440 lei (inclusiv TVA), din care valoarea totală eligibilă este de 1.448.498.700 lei. Perioada de implementare a proiectului este de 82 de luni, între 3 ianuarie 2014 şi 31 octombrie 2020.

Abordarea integrată a proiectului, cu lucrări de reabilitare a reţelei de canalizare, cât şi de extindere şi modernizare a Staţiei de epurare ape uzate Glina, va asigura epurarea completă a apelor uzate din sistemul de canalizare Bucureşti, asigurând o calitate a efluentului conformă cu prevederile Directivei 91/271/CEE şi NTPA 011 referitoare la descărcarea efluentului în zone sensibile. Acest proiect este cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, mai arată Primăria Capitalei.

Sursa : news.ro