Profesori, despre reforma în învăţământul românesc: Şcoala trebuie să devină prietenoasă, digitală şi să formeze specialiştii viitorului

România se confruntă cu o rată ridicată de părăsire timpurie a şcolii, cu repercusiuni asupra pieţei muncii şi economiei (16,4%), cu investiţii publice reduse din educaţie (2,8% din PIB), în comparaţie cu nivelul Uniunii Europene (4,6% din PIB), şi cu atractivitatea tot mai scăzută a profesiei de cadru didactic. În plus, se simte lipsa de personal cu calificări adecvate în zonele rurale şi lipsa unor specialişti care să sprijine dascălii în consolidarea dezvoltării profesionale şi a a unor competenţe digitale.

Acestea reprezintă doar câteva dintre problemele cu care se confruntă, la ora actuală, sistemul educaţional românesc, potrivit celui mai recent raport de ţară privind educaţia, publicat de Comisia Europeană în septembrie, ce arată radiografia unui sistem învechit, care pune accent pe teorie fără conexiune cu cerinţele de pe piaţa muncii şi care se opune, deseori, schimbării. Profesorii din învăţământul românesc susţin că au nevoie de mai multă cooperare şi practică, de contactul cu realitatea de pe piaţa muncii, de creşterea empatiei şi compasiunii în procesul de predare.

“Felul în care interacţionăm, atât noi între noi – profesorii – cât şi cu elevii, felul în care noi înşine ne formăm, dar şi regulile de competiţie promovate în sistemul de învăţământ, în care concursul de dosare este irelevant, performanţa nu este susţinută, iar profesorii ajung să fie demotivaţi, şi nu adevăraţi pedagogi, aşa cum ar trebui, acestea sunt principalele provocări ale acestui sistem educaţional, iar datoria noastră este să facem tot posibilul să le transformăm într-o stare de bine”, a declarat, pentru News.ro, Anca Simion, învăţătoare la Liceul Teoretic Onisifor Ghibu din Cluj-Napoca.

Dorinţa de a face parte dintr-o comunitate apreciată în care să existe cooperare cu ceilalţi colegi, unde tehnicile de predare să fie împărtăşite, este menţionată des de profesori.

”Este necesară o schimbare în sistemul educaţional din România”

“Profesorii pot face diferenţe majore în vieţile elevilor, ei modelează comportamente, uneori chiar schimbă destine. Este necesară o schimbare în sistemul educaţional din România, iar individual nu se pot face foarte multe sau, mai bine zis, împreună forţa devine mai importantă”, este de părere Irina Vasile, învăţătoare la Şcoala Gimnazială Henri Mathias Berthlot din Ploieşti.

Vasile consideră că este important ca lecţiile şi proiectele să fie lucrate în grupuri care îşi modifică periodic componenţa, sprijinind astfel comunicarea, abilităţile de lucru în echipă şi capacităţile de leadership. Totodată, aceasta susţine stimularea creativităţii şi predarea ştiinţelor exacte prin jocuri (de ex. matematica prin Sudoku), fiind convinsă că astfel, copiii reuşesc să înţeleagă şi să reţină mai uşor informaţiile cu grad ridicat de complexitate.

Anca Simion crede că mai importante decât cunoştinţele pe care elevii trebuie să le dobândească la clase sunt relaţiile pe care profesorii le stabilesc cu aceşti elevi. Metodele sale de predare se axează pe exprimarea sentimentelor, promovând o atitudine deschisă în relaţia cu copiii şi stimulându-i pe aceştia să vorbească despre ceea ce simt, dar şi pe conceptul unei şcoli creative.

Potrivit studiului TALIS 2018, realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică în 48 de ţări şi economii, profesorii din România petrec 81% din timpul unei lecţii obişnuite cu procesul efectiv de predare şi învăţare, faţă de media UE de 77,8%.

Timpul petrecut în clasă cu procesul formal de predare a rămas acelaşi

Restul timpului rămas (19%) îl reprezintă orele în care copiii au rolul principal: pun întrebări, experimentează, dau feedback colegilor, se autoevaluează. În ultimii 5-10 ani, timpul petrecut în clasă cu procesul efectiv de predare şi învăţare a scăzut în aproximativ jumătate din statele participante la cercetare, în timp ce în ţara noastră, în ultimii cinci ani, timpul petrecut în clasă cu acest proces formal de predare a rămas acelaşi.

Mona Şerban, profesoară de limba engleză la Academia de Limbi Străine Smart Academy din Piteşti, îi învaţă pe elevi regulile gramaticale prin ghicitori. Totodată, aceasta le oferă celor mici exemple prezentate în cadrul unor fimuleţe şi îi lasă să negocieze structura lecţiilor – practic, ei decid ce anume vor să înveţe, oferindu-le libertate de alegere şi exerciţii de comunicare.

“Aceia dintre noi, interesaţi de dezvoltarea personală şi profesională, citim foarte mult, ne căutăm şi găsim inspiraţia în videoclipuri online şi în conferinţele organizate în România şi nu numai. De aceea am ales să ofer şansa şi elevilor mei să se inspire din filmuleţe sau din poveştile unor modele inspiraţionale, demne de admirat şi de urmat în societate – oameni cu biografii interesante, care au avut provocări mari în viaţă, dar care printr-o mentalitate deschisă au ajuns să se autodepăşească şi să aibă succes în viaţă, oameni care au fost curajoşi, care nu s-au lăsat bătuţi şi au avut spirit de iniţiativă. În acest mod, copiii sunt încurajaţi să-şi exprime sentimentele şi să discute deschis despre ele”, explică profesoara.

Dragoş Anastasiu, CEO Eurolines Group, co-fondator al programului SuperTeach, consideră că investiţia în educaţie este esenţială în formarea unor noi generaţii.

“Este nevoie de investiţii pentru a creşte PIB-ul unei ţări. Investiţia în educaţie este esenţială în formarea unor generaţii de copii care să-şi găsească cu uşurinţă rolul într-o societate care are mare nevoie de colaborare integrativă - numai astfel şi mediile de lucru pe care le creăm în ţară vor fi mai sănătoase şi mai performante. Cred în nevoia de schimbare a comportamentului şi mentalităţii profesorilor din România, avem nevoie de deschidere în metodele de predare şi învăţare”, a explicat Dragoş Anastasiu.

În ultimii doi ani, prin programul SuperTeach s-au desfăşurat 17 conferinţe şi 160 de ateliere naţionale în care 150 de speakeri, specialişti în educaţie, au pregătit peste 7.000 de profesori şi educatori din sistemul de învăţământ de stat şi cel privat din 17 judeţe ale ţării.

Sursa : news.ro