Pune mâna și cumpără-ți un dicționar! DEX-ul online s-a închis în semn de protest împotriva distrugerii planetei

Urmărește A1 pe Discover

De astăzi până pe 21 septembrie nu vei mai folosi DEX-ul online! Dacă nu știi un cuvânt va trebui să îți cumperi un dicționar! Website-ul a anunțat că va participa la greva climatică globală din cauza faptului că România este dezinteresată de problemele reale ale planetei, iar guvernanții participă tacit la distrugerea ei: "politica românească se împarte între hoți și cei care încearcă să pună capăt hoției".

Decizia a fost luată în urma unui studiu care arată că doar 68% din cetățenii statului român consideră schimbările climatice ca fiind „o problemă serioasă”, citând un raport din 2017 al Comisiei Europene.

Scopul grevei este să atragă atenția lumii (atât guvernelor, cât și populației) că schimbările climatice sunt o problemă reală și urgentă.

"Casa noastră arde

Pe 20 septembrie 2019 dexonline participă la greva climatică globală. Scopul grevei este să atragă atenția lumii (atât guvernelor, cât și populației) că schimbările climatice sunt o problemă reală și urgentă. dexonline va participa la această grevă. Site-ul dexonline.ro este indisponibil până pe 21 septembrie 2019, ora 00:00.

Ce sunt schimbările climatice?

Clima Pământului a variat mult de-a lungul istoriei sale de miliarde de ani. Totuși, variațiile din prezent au un ritm mult mai rapid decât episoadele din trecut. Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință cred că schimbările din prezent sunt cauzate de activități omenești:

• Emisiile de gaze cu efect de seră (bioxidul de carbon, CO2, dar și metanul și altele) cauzate de industrie și de agricultură schimbă planeta noastră, singura casă pe care o avem, amenințând să o facă incompatibilă cu civilizația omenească.
• Defrișările în masă împiedică pădurile să absoarbă bioxidul de carbon din atmosferă și afectează grav ecosistemele (de remarcat că națiunile s-au angajat în 2014 să înjumătățească defrișările pînă în 2020, dar ele continuă să crească).
• Creșterea populației se corelează cu distrugerea mediului. Mai mulți oameni emit mai multe gaze cu efect de seră, consumă mai multe resurse și mai mult spațiu.

Care sunt efectele schimbărilor climatice?

Creșterea temperaturii medii globale

Am depășit deja 1 °C față de perioada preindustrială. Limitarea încălzirii la 1,5 °C sau 2 °C cere măsuri drastice și susținute din partea tuturor națiunilor, dar acest lucru nu se întâmplă. Acordul de la Paris pretinde deja prea puțin, iar națiunile nu se grăbesc deloc să-i implementeze prevederile. Dacă continuăm să ignorăm problema, traiectoria curentă a emisiilor de CO2 va încălzi Pământul cu circa 3 °C până în anul 2100. Aceasta este o estimare extrem de conservatoare, iar an de an modele mai bune de calcul produc estimări tot mai pesimiste.

Dispariția speciilor de animale și plante

Omenirea a ras de pe fața Pământului 60% dintre animalele vertebrate din 1970 și până astăzi. Viteza cu care speciile dispar este astăzi de zeci sau sute de ori mai mare decât media ultimelor 10.000.000 de ani.

Creșterea nivelului mării

Pe traiectoria curentă a emisiilor de gaze cu efect de seră, nivelul mării va crește cu 52-98 cm în acest secol. Un studiu din 2019 nu exclude varianta creșterii cu peste 2 m, ceea ce ar dezlocui 187 de milioane de oameni.

Schimbarea frecvenței și duratei precipitațiilor și ale fenomenelor extreme

Schimbările climatice vor amplifica distribuția prezentă a precipitațiilor (în zonele umede va ploua mai mult, iar în zonele aride va ploua mai puțin). Furtunile care astăzi se petrec doar în zona Ecuatorului vor începe să apară și la latitudini mai înalte. Episoadele de caniculă vor deveni tot mai frecvente și mai intense.

Acidularea oceanelor

O parte din bioxidul de carbon emis de omenire se dizolvă în oceane. Aceasta are ca efect creșterea acidității, cu reverberații majore asupra ecosistemelor. Dincolo de devastarea adusă vieții marine, și impactul asupra omenirii va fi major, fiindcă peste un miliard de oameni depind de viața marină pentru aportul de proteine.

Topirea ghețarilor și a calotelor polare.

Întrucât regiunile arctice și antarctice se încălzesc mai repede decât media globală, topirea gheții la cei doi poli spulberă record după record.

Cum putem limita schimbările climatice?

Singura soluție este reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele mai noi modele și date arată că, pentru a limita încălzirea la „numai” 1,5 °C, trebuie să reducem emisiile cu 45% până în 2030 (față de nivelul din 2010) și la zero până în 2050. Această cale, deși tot ne-ar lăsa cu un Pământ mult mai sterp decât cel cu care am crescut, ar limita proporțiile distrugerii mediului. Momentan suntem pe o traiectorie absolut greșită. După o stagnare de câțiva ani, emisiile au crescut cu 1,6% în 2017 și cu 2,7% în 2018. Gonim către prăpastie, iar noi apăsăm pedala de accelerație până la fund.

De ce participăm la grevă

România este una dintre țările cele mai refractare din Uniunea Europeană în ce privește cauzele, gravitatea și soluțiile problemei schimbărilor climatice. Într-un raport al Comisiei Europene, doar 68% dintre români consideră schimbările climatice ca fiind „o problemă serioasă”, față de 74% media UE și, mai grav, în scădere cu 6% în doi ani.

În același timp, de 30 de ani politica românească se împarte între hoți și cei care încearcă să pună capăt hoției. Rămâne prea puțin loc pentru platforme politice mature și conectate la realitate. Astăzi niciunul dintre partidele mari nu ia în serios schimbările climatice. Toate își trec în program cuvinte-cheie ca „mediu”, „climă” sau „verde”, dar legile întârzie să apară. Emisiile de CO2 ale României au crescut cu 6,8% în 2017 față de 2016, după câțiva ani de stagnare.

Suntem datori, noi și administratorii țării, să ne scuturăm de noțiunea delirantă că natura este a noastră ca să o exploatăm, să o privatizăm sau să o delapidăm. Natura nu este o resursă, este o sursă, sursa bunăstării noastre. În schimb, noi trebuie să fim protectorii ei și promotorii bunăstării ei. Această viziune are implicații majore asupra politicilor de guvernare, iar timpul este scurt.

Măsurile politice înțelepte ar putea rezolva problema, dar absența măsurilor ne dă semnalul (fals) că ne putem continua nederanjați traiul de până acum. Uităm că trăim pe resurse împrumutate, că ne agonisim bogăția jefuind planeta pe care o vom lăsa urmașilor noștri. Ne ducem copiii cu mașina la școală, preocupându-ne de educația lor în timp ce le otrăvim atmosfera. Ne mutăm în afara orașului „pentru aer mai curat”, consolidându-ne sclavia față de mașină. Ne creștem orașele pe orizontală în loc de verticală, restrângând palmă cu palmă teritoriul de drept al naturii. Aruncăm reciclabilele la gunoi pentru că „oricum tot acolo ajung”. Cumpărăm cadouri neinspirate unor oameni care nu și le doresc. Milităm pentru autostrăzi, iar reabilitarea căilor ferate nu o mai cere nimeni. Deplângem scăderea populației, fără să luăm în calcul efectele devastatoare ale unei populații scăpate de sub control. Este nevoie de acțiunea concertată a guvernelor și a noastră, a tuturor, pentru a opri acest consumerism galopant.

O mare parte din vizitatorii noștri sunt elevi și studenți. Ei vor moșteni, fără vină, o țară și o planetă secătuite de negativismul și de iresponsabilitatea noastră. Față de ei ne simțim datori să participăm la această grevă, să ne închidem porțile pentru o zi și să lipim pe ele acest mesaj."