Adaugă-ne ca sursă preferată în GooglePe bicicleta, cu ocherii pe varful nasului si cu rucsacul in spinare, nea Ion a venit sa se aprovizioneze cu mancare. Nu va ganditi ca de la hypermarket sau de la piata, ci de la ghena de gunoi. Stransi in jurul focului, nea Ion si prietenii lui asteapta masina cu marfa. Masina de gunoi, mai exact. De toate se gasec la rampa. Important este sa cauti cu rabdare.
Oamenii strazii se hranesc in fiecare zi cu mancarea pe care ceilalti o arunca. Romanilor le place sa-si vada cosurile pline atunci cand merg la cumparaturi. Dar dupa cateva zile, isi dau seama ca nu au nevoie de ea.
Jumatate din mancarea cumparata ajunge la cosul de gunoi, arata statisticile. Fiecare roman arunca in fiecare an aproape 100 de kilograme de alimente. In total, undeva pe la doua milioane de tone de hrana. In acelasi timp, la nivel mondial, un miliard de oameni sufera de foame.
“Sa se gandeasca de fiecare data cand arunca un produs, nu arunca doar produsul arunca banii. Pe langa partea financiara, fiecare dintre noi muncim destul de greu sa castigam niste bani si pe urma acei bani ajung la gunoi”, spune Sorin Mierlea, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului.
Alti "risipitori" sunt producatorii si procesatorii de alimente. La un calcul simplu, o fabrica mare arunca cel putin 30 de tone de alimente intr-o luna, iar pierderile financiare sunt foarete mari.
Specialistii avertizeaza ca risipa de alimente ar putea creste cu pana la 40% pana in 2020 daca nu se intervine, iar efectele negative asupra mediului inconjurator sunt inevitabile.
