"Sa ne amintim de Fanus Neagu cu suras si cu blandete pe inima lui"

Fanus Neagu se "odihneste" in vesnicie. Marele prozator a fost inmormantat ieri in Cimitirul Bellu, pe Aleea Academicienilor, langa alti disparuti: Constantin C. Kiritescu, Stefan Augustin Doinas. O zi frumoasa, cu mult soare, i-a tinut aproape de el, intai la sediul Uniunii Scriitorilor din Calea Victoriei, apoi in capela de la Bellu, unde a fost depus sicriul cu trupul neinsufletit al lui Fanus Neagu, pe multi prieteni: scriitori, regizori, actori, critici, sportivi, politicieni, dar si pe multi oameni de rand care i-au citit fie o carte, fie o cronica de fotbal sau i-au ascultat vreodata un gand.

Publicat: Vineri, 27 Mai 2011, 00:00 | Actualizat Duminica, 01 Iulie 2012, 04:11

"Am toate cuvintele de dragoste pentru un om care a fost un vertical, un nebun frumos, un creator de limba, ca nimeni din generatia lui".

La Bellu, jurnalisti multi. Asteptau afara sa se termine slujba religioasa din capela, ca sa poata fotografia, sa poata filma... Sicriul era acoperit. Unele personalitati au dat declaratii. Printre cei veniti sa-l petreaca pe ultimul drum pe Fanus Neagu a fost si Adam Puslojici, cel care il cunoaste de cel putin 40 de ani.

Cunoscutul poet sarb a spus pentru Jurnalul National: "Am impresia ca ne cunoastem de-o viata. Venisem pentru a treia oara la Bucuresti, in 1970, cred, si mi-l prezentase prietenul nostru comun, Nichita Stanescu. Mi-amintesc cum mi-a spus: "Iata un prozator care este exact ce sunt eu in poezie". si pentru Nichita, si pentru Fanus viata a fost mereu un mister, un mister placut, asa cum probabil pe vremuri se presupunea ca merita sa traiasca un artist adevarat, adica mereu sa participe la ospatul, la simposionul vietii. si daca citim mai atent cartile lui Fanus Neagu, in stilistica lui si tiparitura gandirii exista ceva antic - acest plac al vietii care corespunde cu gandirea, cu un conceput al vietii - viata ca un mister cosmic dar trait numai de tine (...)".

Articolul continuă după reclamă

jurnalul.ro!