SPECIAL: Autostrada Transilvania, bilantul celei mai mari realizari administrative de dupa '89 are o imagine diametral opusa

Urmărește A1 pe Discover

La sfarsitul lui 2003, in plina crestere economica si sociala, Romania visa. Bateam la portile Europei si ne pregateam sa intram cu pasi timizi in NATO. Visam infrastructura, visam autostrazi, visam caini alergand cu covrigi in coada. Noua ani mai tarziu, tot ce-am primit a fost gaura din covrig.

Pentru cel mai indraznet proiect de infrastructura de dupa ‘89, guvernul de atunci, in fruntea caruia era Adrian Nastase, a contractat firma americana Bechtel. Visul se numea Autostrada Transilvania si urma sa lege tara noastra de autostrada vecinilor unguri. Pretul a fost stabilit la 2,2 miliarde de dolari pentru 415 kilometri de autostrada. De la Brasov pana la punctul de frontiera Bors.

Visul frumos s-a transformat in cosmar in 2005, odata cu renegocierea primului contract, semnat in graba, fara ca vreun studiu de fezabilitate sau vreun proiect sa fie pus pe hartie. CNADNR-ul nu era de acord cu anumite clauze, paguboase de altfel, din contract. O solutie a fost gasita prin demiterea sefului de la Autostrazi. Si proiectul a continuat. In tot acest timp, Bechtel urla sus si tare ca nu primeste banii de la statul roman. Asa ca prima bucata de autostrada, deja notoriul tronson Turda-Gilau, a fost dat in folosinta abia patru ani si cateva sute de milioane mai tarziu. Intrasem in era in care fiecare 10 kilometri de autostrada finalizati erau inaugurati cu fast.

Lucrarile la tornsonul de autostrada Suplacu de Barcau-Bors sunt inghetate. Motivul? Lipsa finantarii. Pana acum statul roman a platit constructorului 270 de milioane de euro pentru kilometri construiti, asta in conditiile in care intregul tronson urma sa coste, conform contractului, 245 de milioane de euro.

Din cei 64 de kilometri cat masoara tronsonul de autostrada Suplacul de Barcau - Bors, au fost finalizati, in noua ani de zile 33 de kilometri. Potrivit asteptarilor optimiste ale reprezentantilor anul 2013 pare unul cu noroc. Asta pentru ca diferenta de 31 de km, ar urma sa fie gata pana in decembrie. Renegocierile cu americanii de la Bechtel, purtate de ministrul Transporturilor de atunci, Anca Boagiu, or fi salvat sase miliarde de euro, insa au pus frana lucrarilor care si asa nu mergeau in ritmul dorit.

In locul autostrazii nu avem decat un camp plin cu maracini. Si asta vom avea pentru multa vreme de acum incolo. Asta pentru ca din 2011, la autostrada nu mai lucreaza nimeni. Bechtel a concediat in masa cei 700 de angajati.

Oricum, tot ca pe camp se circula si pe drumurile care duc spre Ungaria. “In Romania cand intri, mai bine n-ai mai intra. Iti vine sa plangi. Deci fac doua zile sau trei zile fac din Spania pana la Nadlac. Iar de aici pana la Bucuresti fac o zi”, spune un tirist.

Astazi, dupa renegocieri si milioane de euro penalizari, americanii de la Bechtel mai sunt responsabili doar pentru finalizarea tronsonului Suplacu de Barcau Bors. Cu tot cu tronsonul dat in folosinta, asta inseamna putin peste 100 de kilometri de autostrada din cei 415, asa cum scria in contractul initial. Costul final? 1.6 miliarde de euro pentru un tronson de 52 de kilometri si 64 aflati inca in lucru.