STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2018-2019. Schimbări majore în învăţământ: Şcoala începe mai devreme!

Urmărește A1 pe Discover

Ministrul Educaţiei, Valentin Popă, a decis ca în anul şcolar 2018 - 2019 cursurile să înceapă pe data de 10 septembrie, iar vacanţa de iarnă să fie de trei săptămâni, după consultări cu partenerii sociali, în cadrul unei şedinţe a Comisiei de Dialog Social, organizată de MEN.

Principalul subiect aflat pe ordinea de zi a fost draftul ordinului de ministru privind structura anului şcolar 2018 - 2019, totodată fiind dezbătute şi o serie de proiecte ce urmează a fi aprobate în perioada care vine.

"Ascultând argumentele tuturor părţilor, ministrul Educaţiei Naţionale, Valentin Popă, a decis ca, în anul şcolar 2018 - 2019, cursurile să înceapă în data de 10 septembrie, iar vacanţa de iarnă să fie de trei săptămâni", precizează sursa citată.

Pe agenda şedinţei au mai fost incluse, pentru informare, proiectul metodologiei şi calendarului de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2018 - 2019 şi proiectul de metodologie de acordare a gradaţiei de merit.

"Partenerii sociali ai MEN au fost invitaţi să transmită în decurs de o săptămână observaţii şi propuneri pe marginea celor două documente. Acestea vor fi analizate în comisiile tehnice şi, ulterior, în proxima şedinţă a Comisiei de Dialog Social. Punctele de vedere şi sugestiile care se vor cristaliza în urma acestui demers consultativ vor putea fi incluse în variantele finale ale documentelor anterior menţionate", se arată în comunicat.

MEN precizează că în cadrul reuniunii, pe lângă poziţia ministerului, au fost prezentate punctele de vedere ale următorilor reprezentanţi în CDS: Consiliul Naţional al Elevilor, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", Confederaţiile patronale CONPIROM, CONCORDIA/ ACUE şi Hermes/ Meridian.

Totodată, în Programul de guvernare se precizează că, în condiţiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului şcolar, care a atins cote îngrijorătoare şi este în creştere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României.

"Crearea de noi locuri de muncă, creşterea gradului de ocupare, mai ales în rândul tinerilor, astfel încât aceştia să poată avea o viaţă profesională şi personală împlinită, pot fi realizate numai printr-un învăţământ ancorat în realităţile pieţei muncii, care, pe lângă competenţele profesionale, pune accent pe spiritul antreprenorial şi competenţele socio-emoţionale, precum şi prin promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii", se spune în document, potrivit Agerpres.

Totodată, se are în vedere "creşterea prestigiului internaţional al României", prin valorificarea potenţialului domeniului educaţiei şi cercetării, spre exemplu, prin sprijinirea tinerilor care pot face performanţă, dar şi prin internaţionalizarea universităţilor româneşti.

"Este absolut necesară creşterea alocărilor bugetare, pe măsura importanţei domeniilor educaţiei şi cercetării ştiinţifice, pentru dezvoltarea României moderne", se mai spune în document.

Printre măsurile prevăzute în Programul de guvernare se numără sprijinul acordat părinţilor privind creşterea nou născuţilor, prin asigurarea condiţiilor de integrare a copiilor în creşe, respectiv pentru acces în învăţământul preşcolar, dar şi asigurarea unui învăţământ de calitate, în şcoli echipate corespunzător. În acest sens, sunt prevăzute investiţii pentru reabilitarea/ modernizarea clădirilor şcolare, dar şi un Pachet Social Garantat pentru Educaţie.

De asemenea, este prevăzută construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school, dar şi luarea unor măsuri pentru formarea profesorilor.

Totodată, se doreşte extinderea educaţiei antreprenoriale la toate şcolile din România, reînfiinţarea/modernizarea atelierelor şcolare pentru învăţământul profesional şi tehnologic, dar şi înfiinţarea unui Registru Naţional al Mentorilor Antreprenori şi a Societăţii Antreprenoriale Studenţeşti (SAS) în universităţi, concomitent cu stabilirea unui Fond Naţional de Investiţii în Afaceri pornite de Studenţi.

În Programul de guvernare mai este prevăzută promovarea profesioniştilor în managementul educaţional, întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului de educaţie şi regândirea modalităţilor de avansare în carieră pentru cadrele didactice. De asemenea, se doreşte implementarea unui Proiect pilot privind învăţământul digitalizat şi conectarea tuturor şcolilor la internet prin conexiuni de mare viteză.

În ceea ce priveşte Cercetarea, se doreşte finanţarea "predictibilă şi substanţială".

"Creşterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei distribuţii bugetare echilibrate, destinate susţinerii atât a cercetării aplicative şi inovării, a cercetării fundamentale şi de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/ cu potenţial de creştere", se arată în Programul de guvernare.

De asemenea, vor fi sprijinite proiecte majore, precum Laserul de la Măgurele, şi va fi acordat sprijin financiar pentru proiectele de transfer tehnologic.