Urmărește A1 pe DiscoverMiercuri, 6 iulie, se desfăşoară proba obligatorie a profilului la BACALAUREATUL din acest an (E c)), disciplinele la care vor da examen absolventii clasei a XII-a fiind Istorie (profil uman) sau Matematică (profil real).
BAC 2016. Candidaţii pot găsi modele de subiecte pentru proba de istorie, scris, dar şi pentru celelalte probe ale examentului de bacalaureat pe site-ul subiecte2016.edu.ro.
BAC 2016. Astfel, pentru candidaţii la Bacalaureat, profilul uman şi profil real, există mai multe variante de subiecte date ca model.
SUBIECTE BAC 2016. MODEL SUBIECT ISTORIE
"Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „[...] La 15/27 iunie 1876 M. Kogălniceanu înaintează Porţii şi puterilor garante un memoriu cu «şapte revendicări» ale României faţă de Poartă în conformitate cu vechile capitulaţii şi tratate a căror acceptare ar fi dus, de fapt, la recunoaşterea independenţei României. Deoarece Poarta a refuzat să le îndeplinească, M. Kogălniceanu era hotărât să împingă România în război. Pentru a pregăti terenul, el trimite la 20 iulie 1876 o notă agenţilor diplomatici români acreditaţi pe lângă puterile garante, în care acuză Turcia de ororile săvârşite în Balcani. [...] Respingerea acestor doleanțe [...] o fac să se orienteze spre o înțelegere și cooperare cu Rusia. [...] A fost necesară încheierea unei Convenţii care s-a iscălit la Bucureşti, la 4 aprilie 1877, de către ministrul de externe român, Mihail Kogălniceanu, și baronul Dimitri Stuart, agent diplomatic și consul general al Rusiei în România. În primul articol al Convenției se preciza că toate cheltuielile privind trecerea și trebuințele armatei ruse cad în sarcina guvernului imperial. Rusia se obliga de a respecta drepturile politice ale statului român și «a menține și a apăra integritatea actuală a României» (art. II).” (N. Ciachir, Marile Puteri şi România)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi documentul semnat la București în 1877, precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la domnitorul Carol I. 2 puncte
3. Menţionaţi personalitatea politică și un spațiu istoric, precizate atât sursa A, cât şi în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că proclamarea independenței a fost votată în ambele camere ale Parlamentului. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două măsuri adoptate în plan intern pentru consolidarea statului român modern, anterioare evenimentelor descrise în sursa A. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea. 4 puncte".
SUBIECTE BAC 2016. MODEL SUBIECT ISTORIE
"Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„[...] Regele era elementul-cheie al vieții politice. Potrivit noii Constituții din 1923, el păstra puteri considerabile. Putea să-și aleagă miniștrii chiar și din afara Parlamentului și putea să-i demită [...], dar tradiția îl obliga să ia în considerare dorințele partidului majoritar din Parlament. Prim-ministrul și ceilalți membri ai guvernului trebuiau, în principiu, să coopereze cu Parlamentul [...]. Constituția asigura de asemenea Regelui puteri legislative lărgite. Avea autoritatea de a sancționa toate legile, dar acesta nu și-a exercitat niciodată dreptul de veto față de o lege trecută prin Parlament. [...] Regele avea autoritatea de a negocia și de a încheia tratate de alianță, dar ele nu erau valabile până când nu erau ratificate de Parlament, numai acesta din urmă având dreptul de a declara război și de a face pace. Toate limitările legale au fost respectate de către un monarh constituțional așa cum a fost Ferdinand. [...] Sistemul judecătoresc, care, potrivit Constituției din 1923, era o ramură coordonată de guvern, dar separată de acesta, a continuat să acționeze doar ca un modest factor de control al ramurilor executivă și legislativă. [...] Constituția oferea judecătorilor o mare putere potențială, întrucât permitea revizuirea judecătorească a actelor Executivului – în special ale aparatului administrativ -, ca și ale Legislativului. Un cetățean care credea că drepturile sale constituționale fuseseră încălcate putea să înainteze plângerea Curții de Apel din județul său, iar Curtea putea să găsească reclamația justificată și să declare actul în discuție ilegal. [...] Constituția din 1923 dădea Curții de Casație – cea mai înaltă instanță a țării – autoritatea exclusivă de a constata constituționalitatea legilor. ‟ (K. Hitchins, România 1866-1947)
SUBIECTE BAC 2016. MODEL SUBIECT ISTORIE
"Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale din spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XVI-lea, având în vedere:
- precizarea unei autonomii locale din spațiul românesc din secolele al IX-lea – al XIV-lea și menționarea a două caracteristici ale acesteia;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la implicarea unei instituții centrale din spațiul românesc în diplomația din secolul al XIV-lea;
- menţionarea a două conflicte militare în care sunt implicați reprezentanți ai unei instituții centrale din spațiul românesc din secolul al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea reprezentantului unei instituții centrale din spațiul românesc față de relațiile internaționale din secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric".
