Vaccinare copii. Izbucnirile de rujeolă din ultimii ani au făcut ca problema vaccinării obligatorii să nu fie una cu care se confruntă doar România, ci și multe alte state din întreaga lume.
Suporterii vaccinării obligatorii susțin că micuții sunt în mod special vulnerabili la boli potențial letale. Iar contractarea bolilor în școli sau grădinițe poate, de asemenea, să pună într-un risc grav atât rudele în vârstă ale copiilor, cât și frații sau surorile foarte mici.
Pe de altă parte, cei care critică aspru obligativitatea prin lege susțin că mai bine s-ar face eforturi serioase pentru a contracara teoriile conspirației privind vaccinarea și pentru a crește gradul de conștientizare a necesității de a avea copii vaccinați.
În România, legea vaccinării obligatorii a iscat numeroase dispute în rândul cetățenilor. Din 2017, legea stagnează în Parlament din cauza propunerilor divergente ale deputaţilor dar şi ale senatorilor.
Legea vaccinării obligatorii în România a iscat numeroase controverse pentru că prevede ca părinţii care refuză vaccinarea copiilor să fie amendaţi şi, de asemenea, ca micuţii nevaccinaţi să nu aibă acces în comunitate în cazul epidemiilor. Multe voci au spus că o astfel de lege încalcă libertatea fiecărui cetățean de a decide pentru integritatea fizică a lui și a copilului său.
Vaccinare copii. Ce cred românii despre vaccinarea obligatorie
Părerile sunt împărțite, însă procentul care sunt de acord cu vaccinarea obligatorie este destul de mare, de 62,7. Românii cred, în majoritate, că beneficiile vaccinurilor sunt mai mari decât riscurile vaccinurilor. Mai mult, în proporție de 81,1 %, românii admit că vaccinurile sunt necesare. Acestea sunt rezultatele unui studiu despre vaccinuri realizat în România, de către INSCOP, pentru Societatea Naţională de Medicina Familiei.
Vaccinarea obligatorie în lume
În majoritatea țărilor, oficialii sunt de acord că decizia de vaccinare a copiilor aparține părinților, dar un număr din ce în ce mai mare de parlamentari pun în discuție obligativitatea vaccinării.
Vaccinare copii Australia. O lege care a intrat în vigoare la începutul anului 2016 în statul australian Victoria a făcut din vaccinare o condiție pentru înscrierea copiilor în grădinițe. Familiile care nu doresc să-și vaccineze copiii au fost, de asemenea, refuzate la plățile pentru asistență familială, cu excepția cazului în care copiii nu pot fi vaccinați din cauza alergiilor.
Vaccinare copii Italia. Legiuitorii italieni au interzis accesul copiilor în creșe, dacă nu au primit cele 10 vaccinări obligatorii și au impus amenzi părinților copiilor de vârstă școlară nevaccinați.
Vaccinare copii în Franța. Italia nu este prima țară a Uniunii Europene care extinde măsurile pe acest front. În 2018, Franța și-a înăsprit în mod semnificativ politicile de vaccinare, condiționând accesul copiilor în școli și grădinițe, în condițiile primirii unui total de 11 vaccinări.
Vaccinare copii în Finlanda. Finlanda nu are stabilită obligativitatea vaccinării. Dar este printre națiunile cu cele mai bune rate de imunizare, de 95-99%, în funcție de vaccinul respectiv. Această rată a fost realizată printr-o serie de inițiative, inclusiv vaccinările în unitățile școlare și campaniile de sensibilizare a opiniei publice.
Suporterii abordării finlandeze au recunoscut, de asemenea, contribuția policlinicilor pentru copii finanțate din fonduri publice la reducerea numărului de copii nevaccinați.
Trimiterea regulată a copiilor la clinicile publice pentru verificări și vaccinări este considerată normă de părinții din toate mediile sociale. Vizitele regulate și gratuite au ajutat la prevenirea afirmării unor mișcări anti-vaccinare, care sunt acum răspândite în Statele Unite și în alte părți ale lumii, unde focarele de epidemii sunt în creștere.
Avertismentul Organizației Naționale a Sănătății privind vaccinarea
În lista amenințărilor pentru anul 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a încadrat și refuzul vaccinării. Asta pentru că, mai ales în SUA a crescut puternic numărul grupurilor închise care promovează teorii antivaccinare. Unele dintre aceste grupuri au peste 150.000 de useri și nu acceptă opinii pro-vaccinare, indiferent care ar fi argumentele.
De unde a pornit mișcarea antivaccinare
Cel care a dat naștere acestui curent a fost doctorului Andrew Wakefield, care a publicat în urmă cu 18 ani în revista The Lancet, un studiu care făcea legătura între vaccinul ROR şi autism. La momentul respectiv, Wakefield susţinea că guvernul ar trebui să oprească vaccinarea cu ROR, iar părinţii ar trebui să opteze pentru vaccinarea separată. Deși ulterior, studiul a fost demontat științific, afirmațiile medicului de la acel moment circulă în continuare ca argument împotriva vaccinării.
Imediat după publicare însă, studiul a fost demontat de academicieni, iar revista The Lancet a retractat şi a prezentat scuze publice pentru publicarea sa. Legitimitatea studiului a fost contestată pentru că analiza medicului era făcută doar pe un număr de 12 persoane. Ulterior, s-au efectuat studii în toată lumea, pe eşantioane reprezentative, acestea eliminând legătura dintre ROR şi autism.
Ceea ce a decredibilizat și mai tare studiul ce susținea antivaccinarea a fost descoperirea potrivit căreia medicul voia să-și promoveze propriul vaccin și s-a dovedit că falsificase datele de studiu, ceea ce a dus la retragerea licenţei de a mai profesa
UNICEF - Număr alarmant de cazuri de rujeolă. Creștere cu 50% față de 2017
Rujeola sau pojarul este o boală infecţioasă care de foarte multe ori duce la complicaţii. Potrivit medicilor, una din patru persoane care fac rujeolă are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de bolnavi rujeola este mortală.
Numărul total de cazuri de rujeolă înregistrate până la data de 1 martie în România este de 15.981, iar numărul deceselor din cauza rujeolei este de 62.
Situația în ceea ce privește numărul mare de cazuri de îmbolnăviri cu ruejolă nu este gravă numai în România, ci și în întrega lume. UNICEF a tras un semnal de alarmă, astăzi, 1 martie cu privire la rujeolă, în condițiile în care, în lumea întreagă, s-a observat în ultimii ani o creștere alarmantă.
Zece țări, inclusiv Brazilia, Ucraina și Franța, sunt responsabile pentru aproximativ trei sferturi din creșterea totală a cazurilor în 2018. La nivel global, 98 de țări au raportat mai multe cazuri de rujeolă în 2018 decât în 2017, procentul de creștere fiind de aproximativ 50%.
