"O foarte generală estimare pentru ziua alegerilor: am putea avea temperaturi ceva mai scăzute decât avem acum, dar să rămânem peste normal. Pe de altă parte, nu avem semnalul unor precipitaţii foarte abundente. Ele rămân blocate undeva în zona Mării Adriatice, Italia, Croaţia, zona aceea care traversează o perioadă critică din acest punct de vedere", a afirmat Georgescu, prezentă la conferinţa Focus Energetic.
Ea a adăugat că, deoarece această zonă nu este foarte departe de România, ANM nu exclude să mai avem şi noi episoade de precipitaţii, dar fără a exista semnalul unor precipitaţii foarte abundente.
"Cred că, din punctul de vedere al vremii, nu va fi nicio problemă în duminica alegerilor", a susţinut directorul ANM.
Întrebată când vor avea loc primele ninsori, Georgescu a precizat că acest lucru poate fi prognozat doar cu o săptămână înainte.
"Privind estimările pentru următoarele săptămâni, iarna pare că încearcă să-şi intre în drepturi, însă treptat, dar nu există deocamdată semnalul vreunei modificări rapide şi de esenţă în aspectul vremii, dar astfel de evenimente le putem prognoza cel mai bine cu maximum o săptămână înainte", a completat ea.
Iarna 2019-2020 va fi blândă, dar va avea și episoade de ger și viscol
Iarna următoare va fi mai caldă decât în mod normal în România, însă nu sunt excluse episoadele de vreme extremă, precum ger, viscol şi ninsori abundente, a declarat, vineri, Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
"Serviciile meteorologice care furnizează estimări pe durată lungă arată posibilitatea ca pentru cele trei luni de iarnă - decembrie, ianuarie, februarie - regimul mediu al temperaturilor în zona noastră a Europei să fie mai ridicat decât media, iar regimul precipitaţiilor să fie apropiat de norme sau uşor deficitar. Altfel spus, să avem o vreme, în media a trei luni, mai caldă decât normal şi cu precipitaţii în limitele normale sau uşor deficitare", a spus Georgescu, în cadrul conferinţei Focus Energetic.
Potrivit acesteia, un alt semnal interesant în încercarea de a creiona un tablou în perioada de iarnă îl reprezintă faptul că activitatea solară este în continuare pe un minim, este o situaţie care durează de mai bine de un an.
"Studiile arată că se poate corela activitatea solară minimă cu un vortex polar puţin organizat. Ne amintim că vortexul polar reprezintă zona de vânturi foarte puternice, de la altitudini ceva mai înalte, important este că acele vânturi puternice au rolul de a menţine aerul foarte rece, cel mai rece, deasupra regiunilor arctice. Atunci când acest vortex slăbeşte, sunt favorizate pătrunderile de aer rece înspre zone mai sudice. Nu este ceva excepţional, ştim foarte bine că în mod firesc în ţara noastră, în timpul iernii, sunt episoade cu temperaturi mai scăzute, episoadele de ger", a arătat directorul ANM.
Georgescu a precizat că nu pot fi excluse episoadele de fenomene severe, care însă pot fi estimate doar cu şapte-zece zile în avans.
"Suntem atenţi la acest semnal, la această interpretare privind posibilele evoluţii ale vortexului polar în perioada următoare, pentru că, chiar dacă, repet, în medie, estimările arată că temperaturile pentru următoarele trei luni s-ar putea situa peste normalul climatologic, nu putem exclude episoadele mai scurte cu fenomene severe, adică ger, viscol, căderi masive de zăpadă. Iar prognozele privind astfel de fenomene nu pot fi realizate cu mai mult de o săptămână - zece zile în avans", a adăugat Georgescu.
Ea a mai spus că estimările pentru următorul sezon au, de regulă, o încredere limitată, cu un grad de reuşită de 50-60%.
