Pe 23 august 1944, Nicolae Ceaușescu nici nu se afla în București! Ce făcea fostul dictator în ziua în care România a întors armele!

 
+4 click pentru
galerie

Până în 1989, 23 august era ziua cea mai importantă pentru români. Comuniștii și-au însușit această bucată importantă din istoria noastră fără ca implicarea lor să existe în mod direct. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste și a aliaților săi nu a avut nimic în comun cu partidul care avea să se instaureze la putere câteva luni mai târziu.

Citește și:

23 august - De ce este cea mai controversată zi din istoria României

Declarată Zi Națională a României în 1948, 23 august a fost acaparată total de regimul care conducea țara și transformată în zi de ridicat osanale conducătorilor iubiți. Apogeul a fost atins în perioada în care la cârma statului s-a aflat Nicolae Ceaușescu, care inspirat de ceea ce văzuse în vizitele sale din China sau Coreea de Nord, organiza defilări megalomanice la care participau „oamenii muncii”, copii, femei și soldați. 

CEAUȘESCU, PERSONAJ INEXISTENT ÎN ZIUA ÎN CARE ROMÂNIA ȘI-A SCHIMBAT DESTINUL

Multe generații de români au învățat că mare schimbare de la 23 august 1944 a fost un moment bine pregătit de comuniștii din București, însă adevărul avea să iasă la iveală imediat după căderea regimului.

Nicolae Ceaușescu, prezentat drept unul dintre protagoniștii fostei Zile Naționale, în multe articole falsificate, a lipsit cu desăvârșire de la eveniment.

Istoria ne spune că la 23 august 1944, ziua în care România întorcea armele împotriva aliatului de până atunci din al Doilea Război Mondial, Germania, Nicolae Ceauşescu nici nu se afla în Bucureşti. De fapt, abia eliberat, la începutul acelei luni, din lagărul de la Tg. Jiu, Ceauşescu nu avea vreo importanţă majoră printre membrii partidului comunist. Marele său “me-rit”, ce avea să-l ajute în ascensiune, era că se dovedise “o ordonanţă” supusă şi loială, în perioada detenţiei, pentru Ghe-orghe Gheorghiu-Dej, liderul comuniştilor români.

CEAUȘESCU VORBEA ÎN PIAȚA UNIVERSITĂȚII

La 30 august 1944, căţărat pe remorca unui camion alături de alţi membri de partid, Ceauşescu aştepta cu braţele deschise intrarea armatei sovietice, prin Colentina, într-un Bucureşti deja curăţat de hitlerişti. Din acel moment începea şi ascensiunea lui, inclusiv în prim-planul tribunei oficiale, de unde liderii de partid şi de stat aveau să privească defilările ocazionate de fiecare 23 august, devenit, din 1948, Zi Naţională. 

Tânăr activist al partidului care urma să monopolizeze puterea în țară, Nicolae Ceaușescu este imortalizat într-un camion, alături de alți tovarăși, așteptând să ajungă armata sovietică eliberatoare în capitala României.

Fostul președinte al Republicii Socialiste România lua cuvântul în Piața Universității alături de o tânără necunoscută la acea vreme, pe numele său Elena Petrescu, venită dintr-un sat din Dâmbovița pentru a susține cauza.

Citește și:

23 august 1944. ”Casa Nouă”, locul unde s-a decis soarta României. Antonescu: ”Să vă ia dracu de nenorociti!”

Câțiva ani mai târziu, în 1947, Nicolae Ceaușescu și Elena Petrescu își uneau destinele și formau o familie, care avea să conducă destinele țării vreme de 25 de ani. 

ÎN CE A FOST TRANSFORMATĂ O ZI ESENȚIALĂ DIN ISTORIA ROMÂNIEI

În perioada comunistă, denumirea actului de la 23 august 1944 a suferit diferite transformări în propaganda oficială, acesta fiind, însă, permanent promovat ca o mare realizare comunistă.

Insurecția armată din 23 august 1944 a devenit ziua națională a României în timpul dictaturii comuniste. Spre sfârșitul acestei perioade, la propunerea lui Nicolae Ceaușescu, titulatura s-a transformat în „Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”.

Lovitura de stat a fost inițial privită cu puternică ostilitate de către comuniștii români refugiați la Moscova, care preferau ca trupele sovietice să intre în țară fără ca partidele democratice să aibă un rol în victoria împotriva fascismului. Relevantă în acest sens este mărturia lui Gheorghe Apostol: „Ana (Pauker) a făcut mare scandal când a sosit în țară: „De ce s-a realizat 23 august? Fără el, țara ar fi fost ocupată de trupele sovietice, s-ar fi instaurat dictatura proletariatului de la început, nu s-ar fi dat timp de respirație burgheziei!""

După fapt, însă, comuniștii au început să-și aroge toate meritele pentru reușita loviturii, începând chiar cu articolele din ziarele comuniste din 24 august 1944. Istoria acestui eveniment a fost falsificată, astfel, de la început, rolul regelui Mihai și al partidelor istorice fiind minimalizat, evenimentul fiind prezentat ca fiind aproape exclusiv realizarea Partidului Comunist, care, în realitate, era la acea vreme o mișcare ce activa în ilegalitate, cu un număr redus de membri, al cărei principal merit a fost acela că a furnizat la momentul oportun o miliție care să-i păzească pe cei arestați.



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI