Andrei Gheorghe, amintiri sincere din copilărie: "Eu nu-mi bat copiii pentru că am fost bătut de părinţi (...) Uite, aici m-a lovit cu furtunul de la maşina de spălat"

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Într-un interviu pentru Adevărul, din 2016, Andrei Gheorghe îşi rememorează copilăria şi viaţa alături de părinţii lui, la fel de sincer cum ne obişnuise până atunci.

Fostul om de radio şi tv recunoștea că şi el, ca mulţi alţi copii ai vremurilor respective, a mâncat bătaie de la părinţi, dar, la fel de sincer, mărturisea că nu şi-a lovit niciodată copii:

"Bunică-mea m-a bătut toată copilăria cu şervetul. Avea foarte mulţi nepoţi şi avea întotdeauna un şervet la ea, iar când se enerva începea să ne bată cu şervetul. Noi chicoteam, fugeam şi ne spărgeam capetele îngroziţi că ne bate.

Bunicul meu ne altoia de nu ne vedeam. Nu aveam voie să vorbim la masă, nu aveam voie să nu ne facem pantofii. Avea o lingură mare, de lemn, şi când ne trăgea una peste cap: zbang! Tata nu dădea. O dată cred că m-a luat de urechi, în rest, mama se ocupa de asta.

Noi ne adunam jos în faţa blocului şi făceam competiţie: „Te-au bătut ai tăi, bă?“ „Da.“ „Ia, cât ţi-a dat?“ „Păi, uite, aici mi-a dat cu palma, aici m-a lovit cu furtunul de la maşina de spălat...“ „Ei, da' ce-ai făcut?“ „Am dat foc la casă.“ (râde) Normal, copii fără minte (...)

Niciodată nu am regretat trecutul, prezentul trebuie trăit aşa cum e el, în mijlocul lui. Eu nu o să-mi bat niciodată copiii pentru că pe mine m-au bătut părinţii. Nu îi bat pentru că mi se pare too much (n.r. – prea mult), necivilizat, inutil. Asta nu înseamnă că îmi acuz părinţii pentru bătăile luate, din contră, mi se pare că au avut foarte mare dreptate. Adică ştiu de ce mi-am luat-o, iar acum, la maturitate, le dau dreptate".