Alessandra Stoicescu implineste astazi 34 de ani

Televiziunea... o intalnire fericita care i-a schimbat felul de a vedea viata. A ajutat-o sa se simta iubita de multi oameni care nu o cunosc, cu care nu s-a intalnit niciodata, dar carora le intra in case. A facut-o mai rezistenta la lucruri dramatice, a intarit-o. Isi stapaneste mai bine emotiile si suferintele. Alessandra Stoicescu implineste astazi 34 de ani. La multi ani!

Publicat: Miercuri, 28 Aprilie 2010, 00:00 | Actualizat Miercuri, 04 Iulie 2012, 09:22

"Am 34 sau 7 ani? Asta-i intrebarea! Uneori (adeseori) ma simt de 7, ca-n prima zi de scoala. Ziua in care o lume nebuna se deschidea in fata mea si eu trebuia sa fiu cea mai buna! E genial ca ma simt asa, desi am... ceva mai mult de 7 ani. 2010 e anul schimbarilor si pentru mine si am sentimentul ca abia acum incepe o noua viata. Cu provocari, dezamagiri care au trecut, tradari si o reinventare.

De fapt, o reinventare doar in ochii celorlalti. Ziua de nastere e doar o zi in care lumea a hotarat ca e cazul sa iti faci bilantul. Ei bine, nu o fac azi, pentru ca stiu deja raspunsul cel mai important: mi-e bine! E putin lucru? E cel mai important. E, de fapt, ce ma intreaba lumea de un timp incoace. Le spun ca DA! Am invatat multe despre mine in ultimul an: habar n-aveam ca am atata forta sa provoc si sa imi asum schimbari profunde, am verificat teoria ca nu mi-am dezlipit niciodata picioarele de pe pamant, stiu ca am foarte multi prieteni adevarati.

Am aflat si ca pot sa plang in direct, si asta sa nu fie o greseala. Mi-am amintit ce om minunat este mama si ca poate nu ii spun asta destul de des. Stiu ca am ales bine oamenii de langa mine. Am aflat cine sunt eu. Sunt un om... OK! Exact cum visam la 7 ani, la 15... si la 20... sau 30 de ani! Am reusit!

Azi o sa fie altfel decat anul trecut. Nu mai sarbatoresc ziua mea in redactie inainte de emisie, ci dupa. O sa fie diferit de ultimii 16 ani in care ajungeam acasa, la ai mei, doar dupa lasarea serii. O sa stau in gradina mea si o sa beau sampanie de fructe! In cinstea celor pe care ii iubesc si ma iubesc. Si in cinstea mea.

Articolul continuă după reclamă

Nu vreau sa fie o zi pierduta, ci una in care sa rad mult. In timp ce altii ma fac sa rad. Of, stiu, uneori sunt muta si dusa pe ganduri.

Imi cer iertare de la cei care ar fi vrut in ultimul an sa fiu mai aproape si imi promit mie ca o sa schimb ceva. Sper sa nu fie ca lasatul de fumat al lui Mark Twain...

Azi as vrea sa vorbesc la telefon doar cu cei care ma felicita si sa reusesc macar o ora sa fac sa fie familia mea cea mai importanta de pe pamant! Chiar daca nu e o stire.

Vreau o zi obisnuita de om care iubeste si e iubit! Vreau sa plang de bucurie si sa adorm cu oftatul acela al copiilor care sunt fericiti dupa o zi incarcata de emotii.

Inainte insa stiu ca o sa tanjesc dupa felul in care Paul, nepotul meu, imi spune: Tushi, te iubesc. Noapte buna! Ne vedem dimineata! El nu o sa fie in Bucuresti, dar nu-i nimic, vine luna viitoare. Ca sa raspund intrebarii din titlu: o sa fie ZIUA, si nu doar o zi! Ah, sa nu uit, imi plac surprizele si florile in ghiveci! La multi ani fericiti si voua!"